Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, a declarat sâmbătă, la Alba Iulia, că Marea Unire de la 1918, de la înfăptuirea căreia se împlinesc 100 de ani, este 'sărbătoarea libertăţii, unităţii şi a demnităţii poporului român' şi toţi cetăţenii României au datoria de a păstra şi cultiva 'nu doar darul libertăţii, ci şi pe cel al unităţii naţionale'.

În cuvântul rostit la finalul slujbei de Te Deum, oficiate împreună cu Patriarhul Ierusalimului, Teofil, în faţa Catedralei Reîntregirii din Alba Iulia, patriarhul Daniel a vorbit despre jertfele şi suferinţele îndurate de români de-a lungul vremii pentru unirea într-un singur stat naţional şi a punctat faptul că realizarea unităţii naţionale de la 1 Decembrie 1918 a fost posibilă şi cu aportul Bisericii Ortodoxe Române.

"Realizarea unităţii naţionale de la 1 Decembrie 1918 a fost posibilă şi cu aportul Bisericii Ortodoxe Române, care a sprijinit Marea Unire a tuturor românilor, Biserica fiind împreună cu poporul în toate eforturile sale de cultivare a conştiinţei naţionale şi de afirmare a dorinţei de unitate naţională, în toate provinciile româneşti, dar mai ales în Transilvania, Basarabia şi Bucovina", a afirmat patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.

Acesta a vorbit pe larg despre contribuţia Bisericii, "care a fost activă în lucrarea de unire", prin eforturile depuse şi implicarea în realizarea idealului naţional de către preoţi, ierarhi cărturari, diaconi, profesori de teologie şi studenţi în teologie dar şi de călugări şi călugăriţe, care au îngrijit soldaţi români răniţi, au organizat colecte de bani şi alimente, "toţi împreună încurajând moral şi ajutând material pe luptătorii români pentru libertate şi unitate naţională."

Patriarhul a amintit faptul că în timpul Războiului de Întregire din perioada 1916-1918, peste 250 de preoţi ortodocşi români au însoţit trupele armatei române pe câmpurile de luptă, unii dintre ei murind pe front, alţii fiind luaţi prizonieri şi deportaţi, în vreme ce mai bine de 200 de călugări şi călugăriţe au activat ca infirmieri în diferite spitale de campaniei, iar sute sute de preoţi au fost anchetaţi, jefuiţi sau alungaţi din parohiile lor, alţii murind împuşcaţi în teritoriile ocupate de trupele germane.

De asemenea, patriarhul a vorbit despre jertfa preoţilor ucişi sau care au făcut închisoare în Transilvania.

"În Transilvania, peste 150 de preoţi au fost aruncaţi în închisorile maghiare, unii fiind condamnaţi la moarte sau la ani grei de închisoare. Alţi peste 200 de preoţi au fost deportaţi în vestul Ungariei, în judeţul Şopron, unde au trăit în condiţii inumane până la eliberarea lor în 1919 de către trupele române", a spus patriarhul Daniel.

Acesta a punctat faptul că între delegaţii oficiali prezenţi la Alba Iulia la 1 Decembrie 1918, mulţi au fost slujitori ai celor două biserici româneşti din Transilvania, ortodoxă şi greco-catolică şi a evocat contribuţia la marele act al Unirii a episcopul ortodox român de Caransebeş, Miron Cristea, viitorul patriarh al României şi a episcopului greco-catolic de Gherla, Iuliu Hossu, cei doi fiind aleşi în delegaţia care a prezentat actul Unirii Regelui Ferdinand, la Bucureşti.

"Acum, la aniversarea a 100 de ani de la Marea Unire din 1 Decembrie 1918, dorim să exprimăm omagiul nostru de recunoştinţă tuturor celor care au contribuit la realizarea celui mai mare ideal al istoriei noastre", a spus patriarhul Daniel.

Acesta a arătat că sfinţirea Catedralei Mântuirii, de la Bucureşti s-a făcut "ca act de comemorare a făuritorilor Marii Uniri de la 1918", lăcaşul de cult fiind un "simbol al spiritualităţii şi unităţii româneşti".

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a mai subliniat faptul că toţi cetăţenii români au datoria de a păstra şi cultiva darul unităţii naţionale, ca simbol al demnităţii poporului român.

"Toţi suntem chemaţi să păstrăm şi să cultivăm darul libertăţii şi unităţii naţionale ca fiind un simbol al demnităţii poporului român, obţinut cu multe jertfe de vieţi omeneşti şi multe eforturi spirituale şi materiale! Pentru toate binefacerile Marii Unirii, aducem astăzi mulţumire Preasfintei Treimi, ocrotitoarea Catedralei Reîntregirii din Alba Iulia, şi pomenim cu recunoştinţă pe toţi eroii români care s-au jertfit pentru libertatea, unitatea şi demnitatea poporului român. Astăzi, toţi cetăţenii României avem datoria să păstrăm şi să cultivăm, nu numai darul libertăţii, ci şi darul unităţii naţionale, ca fiind un simbol al demnităţii poporului român, în dialog şi cooperare cu toate popoarele lumii. La mulţi şi binecuvântaţi ani, România!", a spus patriarhul Daniel, la finalul cuvântului său, intitulat "Să apărăm şi să cultivăm libertatea şi unitatea naţională ca manifestări ale demnităţii poporului român". AGERPRES (A-AS-autor: Gina Ştefan, editor: Mirela Bărbulescu, editor online: Ada Vîlceanu)