Monumentul Marii Uniri, realizat după 25 de ani de la câştigarea de către sculptorul Mihai Buculei a unui concurs naţional de creaţie pentru edificarea la Alba Iulia a unui obiectiv dedicat înaintaşilor de la 1918 şi care a fost construit doar în acest an, în numai cinci luni, a fost sfinţit sâmbătă în cadrul manifestărilor prilejuite de Ziua Naţională a României.

În prezenţa câtorva mii de persoane aflate în Parcul Unirii, Patriarhul Daniel, alături de un sobor de ierarhi, a oficiat o slujbă de sfinţire a Monumentului Marii Uniri, ridicat pe fostul "Câmp al lui Horea", acolo unde, în urmă cu 100 de ani, a fost proclamată Unirea Transilvaniei cu România. De asemenea, la ceremonia de sfinţire au participat şi preoţi greco-catolici.

Înalt de 22 de metri şi având o greutate de circa 1.350 de tone, monumentul se prezintă sub forma a patru cruci unite sub o cupolă. "Reprezintă acele patru puncte cardinale ale României care s-au unit. Sunt patru cruci pentru că suntem un popor creştin", a explicat, în urmă cu câteva luni, sculptorul Mihai Buculei.

Contractul pentru realizarea monumentului a fost semnat de către Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale cu sculptorul Buculei în iunie acest an, după ce, la sfârşitul anului trecut, Guvernul a alocat 18,8 milioane de lei pentru construcţia monumentului la Alba Iulia şi punerea în valoare a obiectivului. Mai exact, pentru monument s-a alocat suma de 10,2 milioane de lei, restul banilor fiind daţi pentru amenajarea Parcului Unirii.

Modul în care arată monumentul a stârnit, cu deosebire în mediul virtual, şi o serie de critici, conform cărora acesta ar semăna, privit din anumite poziţii, cu logoul unei reţele de socializare.

"Un monument nu se priveşte doar pe o singură componentă. Dacă îl privim în integralitate, o să vedeţi că, de fapt, sunt patru cruci care se unesc sub o boltă. Sigur, putem comenta orice. (...) Comentarii vor exista întotdeauna, pentru că gusturile diferă, dar important este că simbolistica pentru care s-a câştigat acest concurs (în 1993 - n.r.) au fost exact aceste cruci, ca un omagiu adus celor care au făcut Marea Unire. Drept care, eu cred că acest omagiu este mai important", a opinat, în urmă cu trei săptămâni, ministrul Culturii la acea vreme, George Ivaşcu.

Acesta a făcut atunci şi o glumă, spunând că s-ar putea ca sculptorul să ceară drepturi de autor de la Mark Zuckerberg, ţinând cont că macheta monumentului a fost creată în urmă cu 25 de ani, înaintea apariţiei Facebook.

În 1993, în cadrul unui program iniţiat de Ministerul Culturii, a fost organizat un concurs naţional de creaţie pentru ridicarea Monumentului Unităţii Naţionale. Macheta prezentată de sculptorul Mihai Buculei a fost desemnată câştigătoare. Ulterior, concursul a fost reluat şi a dat acelaşi câştigător, şi anume, soluţia propusă de Buculei. În 2012, Comisia Naţională a Muzeelor a agreat, din trei proiecte propuse, aceeaşi soluţie.

Încă din primii ani de după 1918 a apărut ideea ridicării unui monument dedicat Marii Uniri, populaţia donând bani în acest scop, însă, odată cu criza din 1929, proiectul a fost abandonat. După 1990, aproape cu regularitate în lunile premergătoare aniversării Zilei Naţionale, unii oameni de cultură şi politicieni locali au susţinut necesitatea înălţării unui "monument al Unirii" la Alba Iulia, fiind amplasată chiar o placă în Parcul Unirii prin care se indica faptul că acolo va fi ridicat acest obiectiv.

Printre cei care s-au opus edificării unui asemenea obiectiv s-a aflat, în 2008, şi arhiepiscopul ortodox de Alba Iulia din acea vreme, Andrei Andreicuţ, care considera "neavenită toată tevatura (...) pe seama acestui subiect", spunând şi că s-ar cheltui o sumă enormă de bani pentru un monument care nu va întrece Catedrala. AGERPRES/(AS - autor: Marinela Brumar, editor: Antonia Niţă, editor online: Ada Vîlceanu)