Cardinalul Lucian, Arhiepiscop Major al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, le transmite românilor, în mesajul său de Ziua Naţională, să nu uite jertfele înaintaşilor şi să trăiască aniversarea Centenarului Marii Uniri în spiritul comuniunii şi al reconcilierii.

"Să nu uităm jertfele înaintaşilor noştri şi să le continuăm drumul cu responsabilitate şi dăruire! Să trăim aniversarea Centenarului Unirii cu gratitudine, în spiritul comuniunii şi al reconcilierii, dar şi cu speranţa zidirii scumpei noastre Românii tot pe valorile morale şi spirituale! Adresez aceste gânduri cu speranţa pe care ne-o dăruieşte Mântuitorul nostru Isus Cristos, dar şi cu încrederea pe care o am în sufletul creştin al poporului român, în capacitatea sa creatoare şi în energiile latinităţii noastre, în vocaţia noastră europeană şi, nu în ultimul rând, în voinţa Bisericii Greco-Catolice de a fi în continuare o punte de comuniune în România", spune, în mesajul său, Cardinalul Lucian.

Înaltul ierarh a afirmat că desăvârşirea unităţii naţionale are numeroase semnificaţii culturale, sociale, politice şi spirituale, care se întrepătrund în conştiinţa demnităţii noastre româneşti.

"Ştim că toate marile realizări ale omenirii au fost împlinite prin străduinţă, luptă şi, mai cu seamă, prin sacrificii. La fel s-a întâmplat şi în cazul românilor, care au străbătut un lung drum al deşteptării şi al afirmării conştiinţei naţionale în timpuri potrivnice, dar au fost însoţiţi de Dumnezeu. Providenţa divină se foloseşte întotdeauna cu înţelepciune de oameni, de instituţii şi de comunităţi, pentru ca dreptatea, binele şi adevărul să strălucească! Aceasta a fost şi calea Bisericii Greco-Catolice", spune Cardinalul Lucian.

Potrivit Cardinalului, legătura de credinţă cu Biserica Romei şi-a dovedit rodnicia pe planul trezirii conştiinţei românilor, contribuind la afirmarea demnităţii lor şi la deşteptarea naţiunii.

"Latinitatea, creştinismul şi vechimea românilor, dragostea faţă de limba română şi apelul constant la istorie, atât de preţuite şi invocate de episcopul greco-catolic Inochentie Micu Klein, ulterior elaborate cu pietate şi erudiţie în creuzetul Şcolii Ardelene, au însufleţit şi au format conştiinţa naţională românească. Între episcopul Inochentie Micu Clain, Corifeii Şcolii Ardelene, revoluţionarii de la 1848 adunaţi pe Câmpia Libertăţii de la Blaj şi protagoniştii Unirii de la 1918 există o continuitate în sensul spiritului, conştiinţei şi valorilor. Nu întâmplător Declaraţia de Unire a fost citită de primul Cardinal român, dr. Iuliu Hossu, episcopul Eparhiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla. Fără aceste etape ale istoriei şi ale devenirii noastre naţionale, care poartă amprenta Bisericii Greco-Catolice, identitatea, cultura şi limba românească nu ar fi existat în forma pe care o cunoaştem astăzi," mai spune Cardinalul Lucian. AGERPRES/ (AS - autor: Marinela Brumar, editor: Karina Olteanu, editor online: Ada Vîlceanu)