Patriarhul Ecumenic, Bartolomeu, şi-a exprimat sâmbătă încrederea că Biserica Ortodoxă Română se va implica în păstrarea unităţii bisericeşti în ceea ce priveşte situaţia bisericească din Ucraina.

"În acest moment nu există omofonie - şi pentru această situaţie nu este de vină Patriarhia Ecumenică - ceea ce a făcut ca Autocefalia să nu intre pe ordinea de zi a temelor Sfântului şi Marelui Sinod; se înţelege de la sine situaţia existentă de secole, ad referendum spre a fi reportată la un viitor Sinod Ecumenic şi bineînţeles nu sunt îndreptăţiţi cei care poartă responsabilitatea absenţei de la Sfântul şi Marele Sinod să reacţioneze violent şi să divizeze fără frică de Dumnezeu unitatea Bisericii. Sunt sigur că Biserica Ortodoxă Română se va implica în păstrarea unităţii bisericeşti şi a dreptăţii", le-a spus Sanctitatea Sa, ierarhilor BOR reuniţi sâmbătă, în şedinţă solemnă a Sfântului Sinod, la Reşedinţa Patriarhală, potrivit http://basilica.ro.

Patriarhul Ecumenic a explicat că "este cunoscut faptul că, din cele 14 Biserici autocefale Ortodoxe Răsăritene, ultimele 9 au primit de la Patriarhia Ecumenică autocefalia, iar unele şi vrednicia Patriarhală".

"Opt dintre ele, dintre care şi Biserica Ortodoxă Română, fac parte din însuşi trupul Bisericii Mamă a Constantinopolului. Folosind limbajul biologiei, am spune că aceste nouă Biserici s-au format prin mitoză şi mişcare celulară. Celula mamă este Biserica Noii Rome, care, cu dragoste s-a divizat, în cursul procesului acordării Autocefaliei, în două celule - Biserici egale şi identice din punct de vedere genetic, având acelaşi har (ADN) şi vrednicie bisericească", a spus Sanctitatea Sa.

Bartolomeu a amintit că "în zilele acestea, în urma unor procese numeroase, îndelungate şi nelipsite de chinuri, la cererea insistentă a trupului bisericesc din Ucraina greu încercat de mulţi ani, Patriarhia Ecumenică, exercitându-şi iarăşi privilegiul său acordat de hotărârile Sfintelor Canoane, în această privinţă, a luat sinodal hotărârea de a acorda şi Kievului - de astfel regiune ecleziastică străveche a Constantinopolului - rangul Autocefaliei".

"Am făcut aceasta pentru ca lucrurile de acolo să se soluţioneze canonic, să înceteze schismele care nu ar fi trebuit să fie, dar totuşi există acolo, şi să se pună capăt divergenţelor îndelungate dintre fraţii ortodocşi de acelaşi neam. Toate acestea pentru a înceta duşmăniile, rivalităţile şi conflictele, fără să diminueze cu nimic drepturile celorlalte Biserici. Este vorba de încă o chenoză jertfelnică a inimii de mamă a Bisericii Constantinopolului spre binele multor milioane de credincioşi. Avem speranţă în ajutorul lui Dumnezeu că se va termina în curând procesul de unire a taberelor împărţite, pentru a purcede la întrunirea şi emiterea Tomosului Sinodal Patriarhal a Bisericii Ucrainei, devenind astfel cea mai nouă Biserică Autocefală soră. Mi-aş fi dorit ca această procedură să fi avut loc după cum este prevăzută în modalitatea de acordare a Autocefaliei", a mai spus Patriarhul Ecumenic, Bartolomeu.

La rândul său Patriarhul, BOR, Daniel, şi-a exprimat aprecierea pentru "eforturile" Sanctităţii Sale "de a promova, în contextul lumii de astăzi, atât libertatea administrativă a Bisericilor Ortodoxe Autocefale, cât şi sinodalitatea şi comuniunea panortodoxă, unind libertatea cu responsabilitatea, spre binele Bisericii lui Hristos".

Sfântul Sinod al BOR a recomandat în urmă cu o soluţie comună între Patriarhia Ecumenică şi Patriarhia Moscovei în situaţia Bisericii ucrainene, cu păstrarea unităţii de credinţă şi a libertăţii administrativ-pastorale.

"Avându-se în vedere evoluţiile recente ale situaţiei bisericeşti din Ucraina, Sfântul Sinod reiterează recomandarea din data de 24 mai 2018 ca Patriarhia Ecumenică şi Patriarhia Moscovei să ajungă împreună la o soluţie, păstrându-se unitatea de credinţă şi libertatea administrativ-pastorală, acestea din urmă reprezentând o notă caracteristică a Ortodoxiei", se preciza într-un comunicat al Patriarhiei Române, transmis AGERPRES.

La 11 octombrie, Sinodul Bisericii din Constantinopol a anulat decretul 'tomos', care subordona Biserica ucraineană Bisericii ruse încă din 1686, cu scopul de a garanta autocefalia Bisericii ucrainene.

La încheierea Sinodului de la Constantinopol (Istanbul) a fost ridicată şi anatema asupra lui Filaret, liderul Bisericii Ortodoxe Ucrainene, care a fost excomunicat de Moscova pentru autoproclamarea unei biserici independente de Patriarhia Rusiei.

Ca răspuns, Biserica Ortodoxă Rusă a denunţat politizarea deciziilor de la Constantinopol şi a rupt toate relaţiile cu Patriarhia Ecumenică. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Popescu, editor: Cătălina Matei, editor online: Anda Badea)