Credincioşi din ţară şi din străinătate au participat, la Iaşi, la scoaterea în procesiune a raclei Sfintei Cuvioase Parascheva, manifestare religioasă care a avut loc joi dimineaţa, în jurul Catedralei Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei.

Un sobor de preoţi, condus de Calinic Botoşăneanul, episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor, a purtat racla cu moaştele Sfintei Parascheva în procesiune. Aceasta a fost apoi depusă într-un baldachin special amenajat în Curtea Catedralei Mitropolitane, urmând ca preoţii să oficieze slujba de sfinţire a apei şi Taina Sfântului Maslu, precum şi Sfânta Liturghie.

La procesiune au luat parte peste o mie de pelerini, ce au venit încă din ziua precedentă la Iaşi pentru a se închina la racla cu moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva. Mulţi dintre credincioşi sunt din Voluntari, în cursul acestei zile urmând să ajungă la Iaşi 170 de autocare din această localitate.

În prezent, la un rând format pe o distanţă de circa 2,5 kilometri aşteaptă aproximativ 8.000 de pelerini. Prima persoană care s-a închinat la moaştele Sfintei Parascheva a fost o femeie din Piatra Neamţ, aflată la Iaşi de miercuri dimineaţă.

Pelerinii care vor merge în aceste zile pentru a se închina la moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva vor putea să cinstească şi moaştele Sfintei Mari Muceniţe Ecaterina. Moaştele vor fi aduse special la Iaşi, joi seara, de la o mănăstire din Katerini, Grecia, cu prilejul prăznuirii hramului Sf. Cuvioase Parascheva.

Potrivit tradiţiei, moaştele Cuvioasei Parascheva şi Sf. Muceniţe Ecaterina vor fi scoase vineri seara din Curtea Mitropoliei şi purtate în procesiunea ''Calea sfinţilor'' pe străzile din centrul Iaşiului, după care vor fi reaşezate spre închinare în baldachinul special amenajat pe esplanada Catedralei Mitropolitane. Racla va rămâne aici până când se vor închina toţi pelerinii sosiţi la Iaşi de hramul Sf. Cuvioase Parascheva.

Cunoscută şi sub numele de Sfânta Vineri, Cuvioasa Parascheva s-a născut în localitatea Epivat, astăzi Capul Kaliacra din Tracia, pe ţărmul Mării Marmara, în prima jumătate a secolului al XI-lea. Tradiţia spune că şi-a împărţit hainele şi hrana cu săracii, deşi era mustrată de părinţii ei. După moartea acestora, Parascheva a renunţat la avere şi a părăsit casa părintească pentru a intra în monahism la o mănăstire din apropierea Constantinopolului. De aici a plecat la Ierusalim, retrăgându-se apoi în pustiul Iordanului, într-o mănăstire de maici, unde a rămas până la vârsta de 25 de ani, după care s-a întors în satul său natal, Epivat, unde a mai trăit încă doi ani, în post şi rugăciune.

Moaştele Cuvioasei au fost păstrate aproape 200 de ani într-o biserică din Epivat, apoi la Tarnovo, iar în secolul al XVI-lea au fost duse la Constantinopol. În anul 1641, pe 13 iunie, voievodul Vasile Lupu a reuşit să le aducă la Iaşi, aşezându-le în biserica Mănăstirii ''Sfinţii Trei Ierarhi''.

Racla Sfintei Parascheva a fost mutată în Catedrala Mitropolitană la sfârşitul secolului al XIX-lea, în 1888, după ce moaştele au scăpat neatinse din incendiul de la Biserica ''Trei Ierarhi".

În prezent, moaştele Cuvioasei Parascheva se află la Catedrala Mitropolitană din Iaşi.

Deşi Sfânta Cuvioasă Parascheva este sărbătorită în întreaga Patriarhie Română, ea este considerată ocrotitoarea Moldovei.

Canonizarea Cuvioasei Parascheva a fost hotărâtă de membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în anul 1955. Tot atunci a fost stabilită şi data de prăznuire a Sfintei Parascheva, pe 14 octombrie. AGERPRES / (AS - autor: Daniela Malache, editor: Nona Jalbă, editor online: Ady Ivaşcu)