Prim-rabinul Oradiei şi al Transilvaniei, Kav Shraya, a vorbit luni seară despre însemnătatea Sărbătorii Corturilor Sukot, în Sinagoga Sion, la împlinirea a 140 de ani de la construirea acesteia şi la trei ani de la renaşterea sa ca obiectiv turistic al oraşului.

"De trei ori pe an, oamenii mergeau la templul sfânt din Ierusalim. Prima sărbătoare în an, Sukotul, pe care o avem astăzi, aminteşte de un cort construit din lemn acoperit cu trestie şi în care omul trebuie să stea, să se roage şi să simtă că este trecător pe acest pământ. Câteodată ne comportăm ca şi cum am fi veşnici. Dar noi suntem doar musafiri aici. O generaţie pleacă, alta vine... Sukotul ne arată că suntem cu toţii trecători şi egali astfel. Dar atâta vreme cât suntem în viaţă avem datoria de a fi fericiţi. Nu banii sunt importanţi, ci credinţa în Dumnezeu. Să fim fericiţi! Când suntem trişti nu putem umbla în Dumnezeu", a spus, în cuvântul său, prim-rabinul Kav Shraya.

Intervenţia acestuia a fost urmată de o scurtă prezentare a istoriei sinagogii Sion, susţinută de arhitectul dr. Cristian Puşcaş, cel care a realizat proiectul tehnic de reabilitare şi consolidare a acestei sinagogi şi a coordonat renovarea ei, în 2014-2015, într-un proiect cu finanţare europeană câştigat de Primăria Oradea.

Potrivit acestuia, Sinagoga Sion a fost construită în 1878 ca urmare a scindării comunităţii iudaice orădene, urmând trendul european de emancipare, în comunităţi iudaice neologe şi comunităţi iudaice ortodoxe.

Comunitatea iudaică orădeană era una relativ mică, dar foarte potentă financiar şi a intenţionat construirea unui templu neolog încă de la jumătatea secolului al XIX-lea, fapt concretizat în 1876, când s-a stabilit arhitectul câştigător şi constructorul, adică Busch Dávid, arhitectul-şef al municipiului la acea vreme, şi firma de antrepriză a arhitectului Rimanóczi Kálmán senior, nume consacrat al arhitecturii orădene, maestru al stilului eclectic.

După un an şi jumătate, în 1878 a fost inaugurată cu mare fast. Primele semne ale asupririi evreilor au apărut la începutul secolului XX, care s-au concretizat în 1927 la Oradea, cu ocazia Congresului studenţilor români, la care au venit peste 5.000 de studenţi din întreaga ţară şi care s-a soldat cu vandalizarea sinagogilor şi a magazinelor deţinute de evreii orădeni.

"Sinagoga neologă nu a reuşit niciodată să-şi revină din punct de vedere al vieţii şi al activităţii care se desfăşurau aici şi din cauza dispariţiei membrilor săi... Au fost puţini cei care s-au întors din lagărele de exterminare naziste. Clădirea a rămas în paragină până în anul 2014, când primăria orădeană a salvat această clădire de la colaps şi a repus-o în frumuseţea ei de altădată", a declarat, pentru AGERPRES, arhitectul.

Cristian Puşcaş este şi autorul unei lucrări, ce va fi lansată în curând, intitulată "Şapte sinagogi orădene", prin care evidenţiază Oradea pe acelaşi podium cu Cracovia, singurul oraş din această regiune a Europei care mai deţine şapte sinagogi.

Sinagoga Sion este astăzi unul dintre cele mai frumoase şi importante obiective turistice din Oradea. Este deschisă zilnic pentru toţi cei care vor să o viziteze şi găzduieşte o serie de evenimente destinate publicului larg, precum concerte, galerii, expoziţii, alte evenimente culturale sau religioase.

Aniversarea celor 140 de ani de la deschiderea Sinagogii Sion, cu ocazia unei sărbători importante a ritului mozaic, Sărbătoarea Corturilor Sukot, a fost organizată de Asociaţia pentru Promovarea Turismului din Oradea şi Regiune, Primăria Municipiului Oradea şi Comunitatea Evreilor & JCC Oradea, cu sprijinul Fundaţiei pentru protejarea monumentelor istorice din judeţul Bihor. AGERPRES/(A-autor Eugenia Paşca, editor: Antonia Niţă, editori online: Daniela Juncu, Gabriela Badea)