Credincioşii ortodocşi şi greco-catolici se pregătesc încă de marţi pentru sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului şi pentru pelerinajul care are loc în fiecare an la Mănăstirea Nicula, în 15 august, unde există o icoană a Fecioarei despre care tradiţia spune că are puteri tămăduitoare.

Cu o zi înainte de marea sărbătoare, pelerinii, atât ortodocşi, cât şi greco-catolici, pornesc din Gherla, alături de preoţi, către Nicula. Ambele biserici organizează în această zi premergătoare Adormirii Maicii Domnului evenimente religioase, de pregătire a marii sărbători la care, de obicei, participă zeci de mii de oameni.

În jurul prânzului, soborul de arhierei ortodocşi a sosit la Gherla, pentru pelerinajul spre Mănăstirea Nicula, iar apoi a pornit alături de pelerini către lăcaşul de cult. Ulterior, a avut loc Taina Sfântului Maslu, iar de la ora 18.00 mitropolitul Andrei al Clujului va oficia, alături de arhierei, preoţi şi diaconi Vecernia cu Litie.

În cursul serii, la ora 21.30, Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului va fi scoasă din biserică, urmând ca după Utrenie aceasta să fie purtată în tradiţionala înconjurare a lăcaşului de cult, alături de cortegiul de pelerini. Sfânta Liturghie arhierească din ziua Adormirii Maicii Domnului, 15 august, va fi oficiată de mitropolitul Andrei miercuri de la ora 9.00.

La rândul lor, credincioşii greco-catolici vor porni, pe jos, la ora 16.00 din Gherla, însoţiţi de episcopul Florentin Crihălmeanu, către biserica parohială din Nicula, unde, de la ora 18.15, va fi celebrată Vecernia, apoi Paraclisul Maicii Domnului urmat de cuvântul de învăţătură al Episcopului eparhial.

Rugăciunea va continua neîntrerupt până miercuri, când, de la ora 9.30, pe colina din faţa bisericii, va fi celebrată de către PS Florentin Sfânta Liturghie arhierească solemnă.

Credincioşii greco-catolici au aşezat sărbătoarea din acest a a Maicii Domnului sub semnul Centenarului Unirii şi al Anului omagial dedicat Cardinalului Iuliu Hossu.

Potrivit unui comunicat transmis AGERPRES de către Eparhia greco-catolică, Icoana Maicii Sfinte a lăcrimat, în anul 1694, în biserica parohială din sat, apoi, în 1712 a fost mutată într-o biserică special ridicată pe hotarul Niculei, prin hotărârea Împăratului Leopold I din Viena, unde "orice credincios de orice lege, să aibă drept să meargă şi să se închine sfintei icoane".

"Între 1875-1879 s-a ridicat, de către Episcopii greco-catolici Ioan Vancea şi Mihail Pavel, biserica nouă de piatră a Mănăstirii Nicula unde a fost aşezată spre cinstire Icoana făcătoare de minuni. În anul 1948, Mănăstirea a fost confiscată, odată cu arestarea Ierarhilor şi desfiinţarea la nivelul legii a Bisericii Greco-Catolice de către autorităţile comuniste. În pofida desfiinţării abuzive, Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică a continuat să existe cu preţul unor mari sacrificii. În cei 40 de ani de dictatură comunistă amintirea marilor pelerinaje şi a Icoanei făcătoare de minuni de la Nicula, a fost pentru greco-catolicii din clandestinitate izvor de tărie şi credinţă. Cu încredere în ajutorul Maicii Sfinte, greco-catolicii au păstrat şi mai târziu, după 1989, neîntrerupt firul pelerinajelor, nemaifiindu-le oferit prilejul de a celebra vreo Sfântă Liturghie la Mănăstirea ridicată de Episcopii români uniţi", se arată în comunicat.

An de an, până în 1948, de "Sfântă Mărie Mare", aici se putea auzi glasul episcopului mărturisitor Iuliu Hossu, acelaşi care, la 1 Decembrie 1918 anunţa şi mulţimilor adunate la Alba Iulia, Rezoluţiunea Marii Uniri.

Numele Mănăstirii de la Nicula a ieşit la lumină în primăvara anului 1699, prin icoana Maicii Domnului, zugrăvită în 1681 de către preotul ortodox Luca din Iclod, cumpărată de la acesta de nobilul român Ioan Cupşa şi donată apoi lăcaşului. Icoana, care este elementul central al pelerinajului, este considerată a fi făcătoare de minuni. Ea o reprezintă pe Fecioara Maria cu pruncul Isus în braţe şi a devenit, peste secole, una dintre cele mai emblematice reprezentări ale Fecioarei în Transilvania.

În anul 1767, Sf. Părinte Clemente al XIII-lea, Papă al Romei, a emis un Decret prin care acordă indulgenţă celor care vor merge în pelerinaj la Nicula, iar la 19 octombrie 1928 Papa Pius al XI-lea a emis un Document pontifical prin care se acordă indulgenţă plenară tuturor acelora care "cu adevărată părere de rău pentru păcatele lor, mărturisindu-se şi cuminecându-se, vor cerceta cu evlavie Biserica Sf. Mănăstiri de la Nicula, din Dieceza românească a Gherlei...".

Începând cu anul 1992, în condiţiile libertăţii religioase de după Revoluţia din Decembrie 1989, Mănăstirea Nicula a devenit al doilea mare centru de pelerinaj din România - după Mitropolia din Iaşi. AGERPRES/(AS - autor: Elena Stanciu, editor: Nona Jalbă, editor online: Irina Giurgiu)