Sfânta Cruce leagă cerul şi pământul şi este scara pe care pământenii ce cred în Hristos urcă la ceruri, le-a spus luni patriarhul Daniel sutelor de credincioşi prezenţi pe Dealul Mitropoliei la sărbătoarea Sfinţilor Mari Împăraţi şi întocmai cu Apostolii Constantin şi mama sa, Elena, hramul istoric al Catedralei patriarhale.

"Pe icoana Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena se află Sfânta Cruce. Unul a văzut crucea pe cer, sfântul Constantin, în data de 28 octombrie, anul 312, cealaltă persoană, mama sa Elena, a descoperit crucea în pământ, în anul 326. Deci, unul a văzut crucea lui Hristos pe cer şi celălalt împărat (...) a găsit crucea în pământ. Ce înseamnă aceasta? Că Sfânta Cruce leagă cerul şi pământul. Ea este scara pe care pământenii ce cred în Hristos cel răstignit şi înviat urcă la ceruri. Deci icoana adevărată a Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena este icoana care are în mijloc, între ei, Sfânta Cruce a Mântuitorului Iisus Hristos, crucea cea de viaţă făcătoare", a afirmat patriarhul, în predica la Sfânta Liturghie oficiată în Altarul de vară al Catedralei patriarhale.

Sfânta Liturghie a fost oficiată împreună cu arhiepiscopul Argeşului şi Muscelului, Calinic, episcopul Tulcii, Visarion, episcopii vicari patriarhali Varlaam Ploieşteanul şi Ieronim Sinaitul, împreună cu episcopul vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, Timotei Prahoveanul, în faţa credincioşilor prezenţi pentru a se ruga Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena şi a se închina la moaştelor ocrotitorilor Catedralei, ale Sf. Dimitrie cel Nou, dar şi ale Sf. Nectarie.

În cuvântul său, patriarhul Daniel a evidenţiat rolul Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, chemaţi de Dumnezeu la această lucrare prin lumina Sfintei Cruci, la realizarea unităţii Bisericii Creştine, ca şi la abolirea unor legi păgâne ce prevedeau pedepse contrare spiritului creştin, precum răstignirea, zdrobirea picioarelor, arderea cu focul roşu, a tratamentelor inumane din închisori.

PF Daniel a elogiat rolul Sfintei Elena în găsirea Sfintei Cruci şi în influenţarea întregii politici creştine a Sfântului Împărat Constantin cel Mare.

"În mod deosebit Sfânta Elena este model de mamă educatoare, care a educat discret, dar eficient, pe fiul său. Şi Edictul de la Mediolan şi toate lucrările pe care le-a făcut în favoarea bisericii Constantin cel Mare, toate au fost inspirate de mama se Elena Împărăteasa", a subliniat patriarhul.

Înaltul ierarh a amintit "deosebita grijă a Sfântului Împărat Constantin pentru zona ţării noastre", prin continuarea creştinării populaţiei din Dacia, prin trimiterea de misionari în Banat şi Muntenia de astăzi şi prin construirea multor bazilici. "Deci Sfântul Constantin a iubit teritoriul ţării noastre. De aceea, până astăzi există foarte mulţi români care poartă numele de Constantin şi de Elena", a spus patriarhul Daniel.

Cu prilejul marii sărbători creştine, patriarhul Daniel le-a urat tuturor celor care poartă acest nume "ani mulţi cu sănătate, bucurie şi cu ajutor de la Dumnezeu ca să urmeze pilda Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena".

Sfinţii Mari Împăraţi şi întocmai cu Apostolii Constantin şi mama sa, Elena, sunt pomeniţi în calendarul creştin ortodox la 21 mai. Pentru marea contribuţie la răspândirea şi înflorirea creştinismului, Constantin şi mama sa, Elena, au fost trecuţi de Biserica Ortodoxă în rândul sfinţilor şi sunt socotiţi "întocmai cu apostolii".

Ctitorită în secolul al XVII-lea, de Şerban Cantacuzino, Catedrala Patriarhală din Bucureşti a primit în dar, în 2002, din partea Bisericii Ortodoxe a Ciprului, fragmente din moaştele Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, aflate la Mănăstirea Kikkos din Cipru. AGERPRES/(A, AS - autor: Daniel Popescu, editor: Andreea Rotaru, editor online: Anda Badea)