Sărbătoarea Învierii Domnului dă sens întregii existenţe, a spus patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, în cuvântul de învăţătură rostit la slujba Învierii de la Catedrala Patriarhală, oficiată împreună cu episcopul vicar patriarhal Varlaam Ploieşteanul şi episcopul vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, Timotei Prahoveanul.

"Această sărbătoare a Învierii Domnului este inima de lumină şi foc sfânt a Bisericii în general şi a Ortodoxiei în mod special. Această sărbătoare dă sens întregii existenţe. De aceea în sinaxarul sărbătorii se spune că astăzi noi prăznuim trecerea de la fiinţă la nefiinţă a Universului", a explicat patriarhul.

Întâistătătorul BOR a afirmat că această înviere semnifică trecerea de la Viaţă la Moarte.

"Dar nu o trecere din robia unui teritoriu în libertatea altui teritoriu. Nu este eliberarea din robia Egiptului şi intrarea în Pământul Făgăduinţei, ci este trecerea de la moarte la viaţă şi de pe pământ la cer. Aceasta înseamnă sărbătoarea Paştelui creştin (...) Pentru creştini Paştele înseamnă trecere de la păcat la sfinţenie, de la suferinţă la bucurie, de la viaţa stricăcioasă, coruptibilă din lumea aceasta, la Viaţa Veşnică, nestricăcioasă", a spus patriarhul Daniel.

El le-a desluşit celor prezenţi la Înviere că "Hristos însuşi este Paştele nostru".

"Hristos a biruit Moartea, a biruit Iadul şi ne-a deschis Lumina sau perspectiva Învierii. De aceea Hristos Domnul este numit Paştele Nostru. Hristos însuşi este trecerea, Paştele nostru care s-a jertfit pentru noi. El ne trece de la Moarte la Viaţă şi de pe Pământ la Cer", a explicat patriarhul.

El a afirmat că toată istoria se îndreaptă spre înviere.

"Toată istoria se îndreaptă spre înviere. Şi pentru cei care ştiu şi pentru cei care nu ştiu. Şi pentru cei care cred şi pentru cei care nu cred. Toată umanitatea se îndreaptă spre învierea universală. Universul întreg, cosmic, deşi pare - la ora actuală, dacă eşti ncredincios - ca o necropolă rotativă sau rotitoare, în Hristos primeşte un sens nou. Pentru că actualul Univers fizic va intra în colaps, după cum se prevede şi din punct de vedere ştiinţific. Şi aşteptăm un cer nou şi un pământ nou, în care moarte nu va mai fi, după cum ne spune Cartea Apocalipsei, în capitolul 21", a mai spus înaltul ierarh ortodox.

Patriarhul i-a îndemnat pe cei prezenţi ca în zilele de Paşti să dăruiască celor din jur pace şi bucurie.

"În aceste zile în care noi primim bucurie din bucuria lui Hristos, pace din pacea lui Hristos, lumină din lumina lui Hristos cel răstignit şi înviat, să aducem în jurul nostru, să răspândim, să arătăm, să oferim, să dăruim celor din jur pace şi bucurie, iubire milostivă şi să arătăm că viaţa noastră nu se termină la mormânt, că moartea este doar o trecere", a mai spus patriarhul Daniel.

Credincioşii ortodocşi şi greco-catolici sărbătoresc duminică Învierea Domnului, cea mai mare sărbătoare a creştinilor.

Paştele îşi trage denumirea de la cuvântul ebraic "Pesah" al vechilor iudei, care înseamnă "trecere". Mai întâi, cuvântul a desemnat trecerea sau aducerea lumii de către Dumnezeu dintru nefiinţă întru fiinţă, iar mai apoi trecerea poporului israelian din robia egipteană la libertatea deplină, scăpat de la moarte prin sângele mielului pascal.

Dacă mielul pascal a prefigurat încă de atunci sacrificiul şi jertfa de pe cruce a Mântuitorului Iisus Hristos, sărbătoarea de Paşte a continuat să reprezinte, pentru fiecare om în parte şi pentru întreaga omenire, o trecere, atât de la moarte la viaţă, cât şi de la robia păcatelor la starea de libertate a fiilor lui Dumnezeu.

Trecerea de la rău la bine, de la păcat la virtute se face printr-o stăruinţă continuă din partea omului, ajutat de harul dumnezeiesc, pentru purificarea şi transformarea sufletului, pentru abandonarea patimilor şi dobândirea curăţiei inimii.

Modul sărbătoririi Paştelui a fost diferit de-a lungul timpului, deşi în esenţă s-a păstrat ca în primele veacuri, pentru creştinii primelor secole, Învierea Domnului fiind la temelia Bisericii creştine.

Doi ani la rând, 2010 şi 2011, dar şi în 2014 şi 2017 Paştele a fost sărbătorit în aceeaşi zi de toţi creştinii - ortodocşi, romano-catolici, greco-catolici, de evanghelici şi reformaţi, de cultele neoprotestante. Următorul an când Învierea Domnului va fi sărbătorită în comun va fi în 2025 - la 20 aprilie. AGERPRES / (A, AS - autor: Daniel Popescu, editor: Marius Frăţilă, editor online: Ada Vîlceanu)