Comunicat de presă - Guvern
Actele normative adoptate în ședința Guvernului României din 20 noiembrie 2026
I. HOTÃRÂRI DE GUVERN
1. HOTÃRÂRE DE GUVERN pentru modificarea și completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 200/2006 privind constituirea și utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1850/2006
Actul normativ corelează normele metodologice cu ultimele modificări aduse Legii nr. 200/2006 privind constituirea și utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale, pentru asigurarea aplicării unitare și corelării dispozițiilor normelor metodologice cu noile reglementări primare.
Astfel, se asigură o protecție socială adecvată salariaților angajatorilor aflați în procedura insolvenței sau a concordatului preventiv, cu un accent deosebit asupra salariaților operatorilor economici de interes strategic aflați în procedura concordatului preventiv pentru care cadrul legislativ instituie perioade și plafoane de garantare extinse.
Concret, se corelează perioadele de referință pentru creanțele salariale cu perioadele de garantare prevăzute de lege, în funcție de categoria angajatorilor și de natura creanțelor salariale, se clarifică modalitățile de stabilire a perioadelor pentru care pot fi formulate cereri de plată succesive, cu respectarea limitelor maxime de garantare, se reglementează modalitățile de determinare a perioadei și a cuantumului creanțelor salariale suportate din Fondul de garantare în situația deschiderii succesive, pentru același angajator, a procedurii concordatului preventiv și a procedurii insolvenței.
Comunicatul Ministerului Muncii: https://mmuncii.gov.ro/guvernul-a-aprobat-normele-necesare-pentru-plata-salariilor-restante/
2. HOTÃRÂRE DE GUVERN pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 1469/2002 privind înființarea Societății de Tratament Balnear și Recuperare a Capacității de Muncă 'T.B.R.C.M.'- S.A.
Hotărârea prevede reorganizarea Societății de Tratament Balnear și Recuperare a Capacității de Muncă 'T.B.R.C.M.' - S.A., prin simplificarea structurii de conducere, eficientizarea activității și reducerea cheltuielilor administrative. Măsurile propuse ar urma să genereze economii estimate la aproximativ 500.000 de lei anual.
Principalele modificări vizează:
- desființarea funcției de director general adjunct;
- reducerea numărului membrilor Consiliului de administrație de la 5 la 3;
- exercitarea conducerii societății de către directorul general, în baza unui contract de mandat;
- modificarea procedurii de numire în organele de conducere, prin introducerea prevederii potrivit căreia propunerile vor fi formulate de ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale.
Potrivit estimărilor din documentația proiectului, desființarea funcției de director general adjunct va genera economii de aproximativ 370.000 de lei anual. Acestea rezultă din eliminarea cheltuielilor cu remunerațiile, premiile, diurnele, autoturismele, asigurările, combustibilul, telefonia mobilă și alte cheltuieli administrative.
Reducerea numărului membrilor Consiliului de administrație de la 5 la 3 va permite, la rândul său, economii estimate la aproximativ 130.000 de lei anual.
Comunicatul Ministerului Muncii: https://mmuncii.gov.ro/ministerul-muncii-incepe-reforma-institutiilor/
3. HOTÃRÂRE DE GUVERN pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 409/2016 privind stabilirea condițiilor pentru punerea la dispoziție pe piață a echipamentelor electrice de joasă tensiune
Guvernul a modificat cadrul normativ privind punerea la dispoziție pe piață a echipamentelor electrice de joasă tensiune, prin introducerea unor proceduri de urgență aplicabile echipamentelor desemnate drept bunuri relevante în situații de criză.
Concret, modificările transpun în legislația națională prevederile art. 8 din Directiva (UE) 2024/2749 a Parlamentului European și a Consiliului.
Procedurile de urgență introduse vizează evaluarea conformității, prezumția de conformitate, adoptarea specificațiilor comune și supravegherea pieței în cazul unei situații de urgență pe piața internă.
Hotărârea aprobată stabilește condițiile de aplicare a acestor proceduri, modul în care se poate stabili prezumția de conformitate a echipamentelor pe baza standardelor și a specificațiilor comune, precum și regulile privind supravegherea cu prioritate a pieței și asistența reciprocă între autorități.
Cadrul național este completat cu definițiile noțiunilor 'bunuri relevante în situații de criză' și 'regim de urgență pe piața internă', prin trimitere la Regulamentul (UE) 2024/2747 și actualizează denumirea autorității competente.
4. HOTÃRÂRE DE GUVERN privind eliberarea domnului Ali Șenol din funcția de subprefect al județului Constanța
Hotărârea de Guvern a fost aprobată.
5. HOTÃRÂRE DE GUVERN privind numirea domnului Gheorghe Marius în funcția de prefect al municipiului București
Hotărârea de Guvern a fost aprobată.
6. HOTÃRÂRE DE GUVERN privind numirea domnului Pîrvu Marius în funcția de subprefect al județului Argeș
Hotărârea de Guvern a fost aprobată.
7. HOTÃRÂRE DE GUVERN privind numirea domnului lalomițianu Gheorghe în funcția de subprefect al județului Brașov
Hotărârea de Guvern a fost aprobată.
8. HOTÃRÂRE DE GUVERN privind numirea domnului Borzea Stelian in funcția de subprefect al județului Buzău
Hotărârea de Guvern a fost aprobată.
9. HOTÃRÂRE DE GUVERN privind numirea domnului Accoium Mustafa-Levent în funcția de subprefect al județului Constanța
Hotărârea de Guvern a fost aprobată.
10. HOTÃRÂRE DE GUVERN privind numirea domnului Toderașc George in funcția de subprefect al județului Galați
Hotărârea de Guvern a fost aprobată.
11. HOTÃRÂRE DE GUVERN privind numirea domnului Muzsic Robert-Eugen în funcția de subprefect al județului Hunedoara
Hotărârea de Guvern a fost aprobată.
12. HOTÃRÂRE DE GUVERN privind numirea domnului Măiță Ion în funcția de subprefect al județului lalomița
Hotărârea de Guvern a fost aprobată.
13. HOTÃRÂRE DE GUVERN privind numirea domnului Todoran Adrian-Mihăiță în funcția de subprefect al județului Maramureș
Hotărârea de Guvern a fost aprobată.
14. HOTÃRÂRE DE GUVERN privind numirea doamnei Cătănescu Mariana Elisabeta în funcția de subprefect al județului Vaslui.
Hotărârea de Guvern a fost aprobată.
15. HOTÃRÂRE DE GUVERN privind aprobarea unor măsuri pentru organizarea, desfășurarea și finanțarea, în anul 2026, a activităților militare naționale dedicate evenimentelor Zilei Naționale a României - 1 Decembrie
Guvernul a aprobat normativele de cheltuieli pentru organizarea și desfășurarea activităților militare dedicate Zilei Naționale a României.
Totodată, Executivul a aprobat invitarea la parada militară națională din 1 Decembrie 2026, din București, a cel mult 600 de persoane din detașamentele armatelor statelor membre NATO și ale statelor partenere.
Cheltuielile vor fi acoperite din bugetul Ministerului Apărării Naționale pentru anul 2026.
Pentru membrii detașamentelor străine, au fost stabilite următoarele plafoane:
- 105 lei pe persoană pe zi pentru masă.
- 20 de lei pe persoană pe zi pentru cheltuieli de protocol.
- 135 de lei pe persoană pentru vizite la obiective turistice din București, fotografii oficiale și alte cheltuieli similare.
Plafoanele de 20 și 135 de lei se aplică și personalului român care însoțește detașamentele străine.
Ministerul Apărării Naționale va asigura cu mijloace proprii cazarea, asistența medicală de urgență și transportul personalului străin.
La parada militară națională va avea loc la București, la 1 decembrie 2026, alături de efectivele românești vor defila detașamente din state membre NATO și din Republica Moldova. Activități militare dedicate Zilei Naționale vor avea loc și în alte localități din țară.
16. HOTÃRÂRE DE GUVERN privind aprobarea unor modificări în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului ale unor imobile aflate în administrarea Ministerului Apărării Naționale situate în județele Timiș, Hunedoara, Alba, Caraș-Severin și Sibiu, schimbarea regimului juridic al unui imobil și modificarea anexei nr. 4 la Hotărârea Guvernului nr. 1705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului
Hotărârea de Guvern a fost aprobată.
17. HOTÃRÂRE DE GUVERN privind revocarea și numirea unor membri în Consiliul director al Fondului Român de Dezvoltare Socială și pentru modificarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 761/2025 privind numirea membrilor Consiliului director al Fondului Român de Dezvoltare Socială
Hotărârea de Guvern a fost aprobată.
18. HOTÃRÂRE DE GUVERN pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 137/2020 privind organizarea, funcționarea și atribuțiile Secretariatului General al Guvernului
Prin această hotărâre, Guvernul a actualizat structura organizatorică și atribuțiile Secretariatului General al Guvernului (SGG), pentru corelarea cadrului instituțional și administrativ cu modificările legislative adoptate la nivelul administrației publice centrale.
Una dintre principalele măsuri vizează reducerea numărului maxim de posturi din cadrul SGG de la 496 la 470, exclusiv demnitarii și personalul cabinetelor acestora.
Totodată, au fost clarificate prevederile referitoare la conducerea instituției. Secretariatul General al Guvernului va fi condus de secretarul general al Guvernului, numit prin decizie a prim-ministrului, și sprijinit de unul sau mai mulți secretari generali adjuncți și, după caz, de secretari de stat.
Hotărârea stabilește și că, prin bugetul SGG, vor fi asigurate cheltuielile necesare funcționării aparatului propriu de lucru și cabinetului viceprim-ministrului cu portofoliu.
Un alt obiectiv al reorganizării îl reprezintă actualizarea listei instituțiilor și structurilor finanțate prin bugetul Secretariatului General al Guvernului, în conformitate cu situația instituțională și prevederile legislative în vigoare.
În acest sens, au fost eliminate din lista instituțiilor finanțate prin bugetul SGG cinci poziții, după cum urmează:
- Trei instituții care au bugete proprii și nu mai sunt finanțate prin bugetul SGG: Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon, Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare și Secretariatul de Stat pentru Culte;
- Departamentul pentru dezvoltare, promovare și monitorizare proiecte de investiții în infrastructură, care a fost deja desființat;
- Departamentul pentru evaluare integrată și monitorizarea programelor finanțate din fonduri publice și europene, structură care nu a devenit niciodată funcțională.
În cazul acestui ultim departament, a fost abrogat și actul normativ privind înființarea, organizarea și funcționarea sa. Deși erau prevăzute 15 posturi, acestea nu au fost alocate efectiv, iar departamentul nu a avut niciodată o structură de personal aprobată și operaționalizată.
În același timp, au fost introduse în lista instituțiilor finanțate prin bugetul SGG:
- Agenția Română pentru Investiții și Comerț Exterior;
- Agenția Națională pentru Sport;
- Oficiul pentru Licență Industrială;
- Agenția Națională pentru Politici și Coordonare în Domeniul Drogurilor și al Adicțiilor.
Actualizarea reflectă responsabilitățile bugetare și administrative ale Secretariatului General al Guvernului în raport cu aceste instituții.
Prin aceste măsuri, Guvernul urmărește eficientizarea activității administrative, eliminarea structurilor nefuncționale, actualizarea cadrului instituțional și reducerea numărului de posturi din aparatul propriu al Secretariatului General al Guvernului.
19. HOTÃRÂRE DE GUVERN pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 1156/2013 pentru aprobarea acțiunilor sanitar-veterinare cuprinse în Programul acțiunilor de supraveghere, prevenire, control și eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecția animalelor și protecția mediului, de imobilizare a animalelor care amenință viața sau integritatea corporală a persoanelor prin utilizarea și administrarea substanțelor din categoria stupefiante, psihotrope, de identificare și înregistrare a bovinelor, porcinelor, ovinelor, caprinelor și ecvideelor, a acțiunilor prevăzute în Programul de supraveghere și control în domeniul siguranței alimentelor, precum și a tarifelor aferente acestora
Guvernul a aprobat finanțarea integrală, din bugetul Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), a vaccinurilor împotriva pestei micilor rumegătoare (PMR) și a variolei ovine și caprine (VOC). Contravaloarea acestor vaccinuri va fi exclusă explicit din tarifele aferente acțiunilor sanitar-veterinare prevăzute în HG nr. 1.156/2013.
Vaccinarea este esențială pentru controlul și eradicarea celor două boli și contribuie la îndeplinirea condițiilor sanitar-veterinare necesare reluării exporturilor de animale vii.
Împotriva variolei ovine și caprine vor fi vaccinate toate ovinele și caprinele din țară, respectiv 11.671.675 de animale. Împotriva pestei micilor rumegătoare vor fi vaccinate 856.103 ovine și caprine din județele Tulcea și Constanța.
O altă măsură vizează reclasificarea bolii limbii albastre, prin alinierea legislației naționale la reglementările europene. Astfel, începând cu 1 noiembrie 2026, boala limbii albastre (serotipurile 1-24) trece de la încadrarea C+D+E la D+E. Reclasificarea reflectă evoluția epidemiologică a bolii și permite adaptarea măsurilor de prevenire și control.
Pentru anul 2026, nu se estimează un impact financiar suplimentar. Fondurile pentru vaccinuri sunt asigurate prin rectificarea bugetară și redistribuirea creditelor bugetare existente. În anii următori, eventualele achiziții de vaccinuri se vor realiza în limita bugetului aprobat al ANSVSA. Reclasificarea bolii limbii albastre nu implică cheltuieli suplimentare.
Măsurile aprobate urmăresc protejarea sănătății animalelor și a sănătății publice, precum și susținerea sectorului zootehnic și a comerțului cu animale și produse agroalimentare.
Pentru punerea în aplicare a noilor prevederi, va fi modificat Ordinul președintelui ANSVSA nr. 35/2016.
20. HOTÃRÂRE DE GUVERN pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 486/2026 privind stimularea investițiilor în vederea realizării de produse cu deficit comercial din industria prelucrătoare
Antreprenorii vor avea mai mult timp la dispoziție să depună aplicații pentru schema de ajutor de stat instituită în scopul susținerii industriei prelucrătoare.
Guvernul a prelungit perioada primei sesiuni de depunere care a început în 15 octombrie 2026. Inițial, această perioadă a fost prevăzută să se încheie la 25 noiembrie 2026. Potrivit noilor reglementări, înregistrarea cererilor de acord pentru finanțare se realizează în sesiuni anunțate cu minimum 20 de zile lucrătoare înainte de deschiderea fiecărei sesiuni. Durata fiecărei sesiuni este de 30 de zile lucrătoare cu posibilitatea de prelungire. Perioada de înregistrare a cererilor este comunicată de Ministerul Finanțelor pe site-ul său.
Urmare a dialogului cu reprezentanții mediului de afaceri și a solicitărilor primite de Ministerul Finanțelor, Guvernul a decis prelungirea termenului de depunere a aplicațiilor pentru accesarea acestui instrument strategic pentru stimularea investițiilor productive și dezvoltarea capacităților industriale naționale.
Pentru această schemă de ajutor de stat a fost alocat un buget de 759 milioane lei, a cărui valorificare eficientă presupune atragerea unui număr suficient de proiecte de investiții mature, eligibile și sustenabile.
Datele înregistrate evidențiază un interes investițional semnificativ, care nu s-a concretizat încă într-un volum corespunzător de cereri de finanțare. Principala provocare nu este lipsa interesului investițional, ci timpul necesar transformării intențiilor de investiții în proiecte complete și fundamentate, având în vedere complexitatea documentațiilor tehnice, economice și financiare, valoarea minimă a investițiilor de 10 milioane euro, precum și demersurile administrative necesare pregătirii acestora.
Prin urmare, prelungirea sesiunii constituie o măsură oportună și justificată din perspectiva interesului public, fiind de natură să contribuie la:
- Creșterea gradului de valorificare a bugetului de 759 milioane lei, prin extinderea posibilității de participare a investitorilor interesați.
- Consolidarea concurenței și a calității proiectelor, prin depunerea unor documentații complete, riguros fundamentate și cu perspective reale de implementare.
- Maximizarea impactului economic al schemei, prin stimularea investițiilor productive, crearea de locuri de muncă, dezvoltarea lanțurilor de furnizori și reducerea dependenței de importuri.
- Asigurarea unui tratament egal și nediscriminatoriu, prin aplicarea aceluiași termen suplimentar tuturor potențialilor solicitanți, fără modificarea criteriilor de eligibilitate sau de selecție.
II. MEMORANDUMURI
1. MEMORANDUM cu tema: Constituirea Comitetului interministerial pentru analiza, fundamentarea și coordonarea măsurilor de eficientizare a aparatului administrativ central și teritorial și a activității societăților la care statul deține participația majoritară
Memorandumul prevede constituirea unui Comitet interministerial pentru analiza, fundamentarea și coordonarea măsurilor de eficientizare a aparatului administrativ central și teritorial, precum și a activității societăților la care statul deține participația majoritară. Proiectul prevede, totodată, aprobarea unui calendar orientativ pentru desfășurarea activităților Comitetului și pregătirea măsurilor legislative și administrative necesare.
Obiectivul acestui demers este simplificarea structurilor administrative, eliminarea suprapunerilor de atribuții, reducerea costurilor și îmbunătățirea calității serviciilor publice, concomitent cu creșterea eficienței și rentabilității companiilor de stat.
În ceea ce privește administrația publică, analiza va viza integrarea serviciilor-suport, extinderea digitalizării și posibilitatea organizării unor centre comune de servicii la nivel județean sau regional. De asemenea, vor fi evaluate structurile de inspecție și control, precum și oportunitatea reorganizării unor instituții și structuri teritoriale, în funcție de atribuțiile acestora și de necesitatea asigurării unor servicii publice accesibile și eficiente.
Un alt obiectiv îl reprezintă identificarea instituțiilor cu atribuții suprapuse, performanță redusă sau funcționalitate deficitară, pentru care vor fi analizate soluții de reorganizare, comasare, fuziune sau desființare, după caz.
În ceea ce privește companiile de stat, vor fi analizate, pe baza unor criterii unitare, societățile care înregistrează pierderi persistente, în vederea identificării celor mai potrivite soluții de restructurare, reorganizare, fuziune sau dizolvare. Societățile admise la tranzacționare pe o piață reglementată sunt exceptate de la acest demers.
În paralel, vor fi identificate măsuri pentru susținerea eficienței și rentabilității societăților profitabile. Analiza va include și indicatorii de performanță și politicile de remunerare a membrilor consiliilor de administrație, ai consiliilor de supraveghere și ai directorilor, astfel încât componenta variabilă a remunerației să fie corelată mai bine cu performanța și rezultatele obținute.
Toate măsurile vor fi fundamentate prin evaluarea impactului bugetar, a efectelor asupra personalului, a continuității serviciilor, a implicațiilor juridice și a riscurilor de implementare. Procesul se va desfășura cu respectarea cadrului legal, a competențelor instituționale și a principiilor guvernanței corporative.
Comitetul va fi prezidat de prim-ministrul României, iar coordonarea operațională va fi asigurată de Secretariatul General al Guvernului, cu participarea ministerelor, a autorităților și agențiilor centrale, precum și a reprezentanților Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP).
Calendarul orientativ de lucru prevede constituirea Comitetului și stabilirea structurii operaționale până la 20 noiembrie 2026, elaborarea instrumentelor standardizate pentru colectarea datelor până la 15 decembrie 2026 și finalizarea centralizării și analizei informațiilor până la 20 ianuarie 2027.
Ulterior, este prevăzută elaborarea proiectului de act normativ până la 1 februarie 2027, parcurgerea etapelor de consultare și avizare până la 20 februarie 2027 și prezentarea acestuia Guvernului până la 1 martie 2027, în vederea examinării și, după caz, aprobării și promovării potrivit procedurilor constituționale și legale.
Termenele stabilite au caracter orientativ, iar finalizarea etapelor de avizare, adoptare și intrare în vigoare se va realiza cu respectarea procedurilor și competențelor legale aplicabile.
Prin acest demers, Guvernul urmărește o administrație publică mai suplă, mai eficientă și mai bine organizată, precum și companii de stat mai performante, cu o utilizare responsabilă a resurselor publice.
2. MEMORANDUM cu tema: Planul anual de transpunere a directivelor UE - 2027
Executivul a adoptat Planul anual de transpunere a directivelor Uniunii Europene pentru anul 2027, care stabilește măsurile și termenele necesare pentru transpunerea în legislația națională a 87 de directive europene.
Dintre acestea, 27 de directive au termenul de transpunere depășit, iar pentru 25 sunt deja în derulare proceduri de infringement declanșate de Comisia Europeană. Alte șase directive trebuie transpuse până la sfârșitul anului 2026, 28 au termen de transpunere în 2027, iar 26 în perioada 2028-2031.
Astfel, Guvernul stabilește ca prioritate transpunerea în regim de urgență a directivelor restante și a celor cu termen până la sfârșitul acestui an, precum și respectarea termenelor pentru celelalte acte legislative europene.
Măsurile urmăresc reducerea riscului declanșării unor noi proceduri de infringement și al aplicării de sancțiuni financiare.
În cazul României, Comisia Europeană poate propune sancțiuni constând într-o sumă forfetară de minimum 1,76 milioane de euro și penalități cuprinse între aproximativ 1.900 și 113.210 euro pentru fiecare zi de întârziere, cuantumul fiind stabilit de Curtea de Justiție a Uniunii Europene
3. MEMORANDUM cu tema: Constituirea Comitetului Interministerial pentru Elaborarea Cadrului Normativ privind Reorganizarea Administrativ-Teritorială (CIECN), ca etapă de fundamentare a reformei
Guvernul demarează procesul de pregătire a reformei administrativ-teritoriale prin constituirea Comitetului Interministerial pentru Elaborarea Cadrului Normativ privind Reorganizarea Administrativ-Teritorială (CIECN), un mecanism de coordonare la nivel guvernamental care va avea responsabilitatea de a analiza opțiunile de reorganizare și de a pregăti cadrul legislativ necesar implementării reformei.
În ședința de Guvern de astăzi a fost adoptat un memorandum în acest sens.
Reorganizarea administrativ-teritorială reprezintă o prioritate strategică, având în vedere necesitatea modernizării administrației publice, creșterii capacității administrative a autorităților locale, utilizării mai eficiente a resurselor publice și îmbunătățirii calității serviciilor oferite cetățenilor.
Reforma nu presupune doar modificarea limitelor teritoriale sau a numărului de unități administrativ-teritoriale, ci urmărește o reorganizare care să permită administrațiilor locale să funcționeze mai eficient, să dispună de o capacitate administrativă și financiară consolidată și să răspundă mai bine nevoilor comunităților pe care le reprezintă.
Având în vedere complexitatea și implicațiile constituționale, juridice, economice, bugetare și sociale ale unei asemenea reforme, procesul va începe cu o etapă riguroasă de analiză și fundamentare, coordonată unitar la nivelul Guvernului. Opțiunile de reorganizare vor fi evaluate pe baza unor criterii obiective, a datelor demografice, economice și fiscale, precum și a impactului asupra serviciilor publice, patrimoniului, personalului și investițiilor aflate în derulare.
Scopul acestei etape este elaborarea unui cadru legislativ coerent și fundamentat, care să permită luarea unor decizii informate privind reorganizarea administrativ-teritorială, cu respectarea prevederilor constituționale și a autonomiei locale.
Mandatul Comitetului vizează identificarea celor mai potrivite opțiuni de reorganizare administrativ-teritorială, cu respectarea Constituției României, a Cartei europene a autonomiei locale și a legislației în vigoare.
Printre principalele direcții de analiză se numără:
- evaluarea scenariilor de reorganizare a comunelor, orașelor și județelor, inclusiv posibilitatea implementării etapizate;
- stabilirea unor criterii obiective, fundamentate pe date demografice, geografice, economice și fiscale;
- analiza impactului asupra administrațiilor locale, bugetelor, patrimoniului public și personalului;
- evaluarea efectelor asupra accesului cetățenilor la serviciile publice;
- identificarea implicațiilor juridice și constituționale și a procedurilor de consultare a populației;
- elaborarea propunerilor legislative și a măsurilor tranzitorii necesare pentru asigurarea continuității serviciilor publice, protejarea investițiilor și continuarea proiectelor finanțate din fonduri europene.
Un principiu esențial al acestui demers îl reprezintă fundamentarea reformei pe date concrete și evaluări de impact, astfel încât eventualele modificări ale organizării administrativ-teritoriale să fie sustenabile din punct de vedere instituțional, financiar și social.
De asemenea, consultarea structurilor asociative ale autorităților administrației publice locale va începe încă din etapa definirii criteriilor de reorganizare și va continua pe parcursul elaborării propunerilor.
Activitatea Comitetului se va desfășura pe parcursul a 120 de zile de la aprobarea memorandumului, în trei etape:
În primele 10 zile vor fi pregătite actul de constituire a Comitetului, desemnarea reprezentanților instituțiilor participante, regulamentul de organizare și funcționare și planul de lucru.
În termen de 60 de zile vor fi realizate analiza preliminară de impact, inventarierea scenariilor de reorganizare și a constrângerilor juridice, precum și elaborarea criteriilor propuse și a tezelor prealabile.
În termen de 120 de zile va fi elaborată prima formă a pachetului normativ, însoțită de o analiză a scenariilor evaluate, a impactului preliminar, a riscurilor și a măsurilor tranzitorii, precum și de calendarul etapelor ulterioare.
Comitetul va asigura monitorizarea permanentă a activităților, iar progresul, riscurile și eventualele blocaje vor fi prezentate lunar.
Comitetul Interministerial va fi condus de prim-ministrul României, în calitate de președinte, și de secretarul general al Guvernului, în calitate de vicepreședinte.
Din componența sa vor face parte reprezentanți ai Secretariatului General al Guvernului, Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Justiției, Ministerului Finanțelor, Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale și Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene.
Activitatea de specialitate va fi organizată în trei grupuri tehnice: juridic și constituțional, administrativ și teritorial, respectiv financiar, social și de tranziție.
În procesul de analiză vor putea fi implicați reprezentanți ai altor instituții publice, ai Institutului Național de Statistică, ai Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară, ai Academiei Române, ai structurilor asociative ale autorităților administrației publice locale, precum și experți din domenii relevante.
4. MEMORANDUM cu tema: Dosare active pe agenda europeană de interes prioritar pentru România, aspecte referitoare la dinamica decizională UE și mize
Memorandumul sintetizează stadiul dosarelor prioritare aflate în negociere sau în dezbatere la nivelul Uniunii Europene, structurate pe politici și domenii de politică europeană. Sunt evidențiate principalele mize, interese și elemente de sensibilitate pentru România, în vederea fundamentării pozițiilor naționale care urmează să fie susținute în cadrul procesului decizional european.
De asemenea, documentul urmărește identificarea anticipată a inițiativelor legislative și a propunerilor viitoare ale Comisiei Europene, preconizate a fi prezentate până la sfârșitul anului 2026 și pe parcursul anului 2027, în scopul pregătirii din timp a pozițiilor României și al evaluării implicațiilor acestora la nivel național.
Consolidarea competitivității europene
Piața unică europeană și stimularea activității economice
În ceea ce privește piața unică europeană, obiectivele urmărite vizează eliminarea barierelor de reglementare care afectează mediul de afaceri, stimularea activităților economice transfrontaliere, facilitarea extinderii companiilor pe piața europeană și consolidarea mecanismelor de supraveghere a pieței.
În acest context, se află în pregătire și negociere, urmând să fie prezentate de Comisia Europeană până la sfârșitul anului 2026 și pe parcursul anului 2027, o serie de inițiative, printre care:
- crearea unei noi forme de societate europeană, care să poată funcționa pe baza unui set unic de reguli în toate statele membre;
- continuarea demersurilor de reindustrializare la nivelul UE, în corelare cu obiectivele de decarbonizare, cu accent pe stimularea producției europene și a cererii pentru produse fabricate în Uniune.
Aceste inițiative vin în continuarea demersurilor lansate în 2025, în cadrul Pactului pentru o industrie curată, și urmăresc consolidarea bazei industriale europene și creșterea competitivității economiei UE.
Simplificarea legislației europene
În ceea ce privește agenda de simplificare legislativă, din cele 12 pachete legislative Omnibus prezentate până în prezent, negocierile continuă pentru șase dintre acestea:
- Omnibus VII - digital;
- Omnibus VIII - mediu;
- Omnibus IX - sectorul auto;
- Omnibus X - siguranța alimentară și hrana pentru animale;
- Omnibus XI - fiscalitate;
- Omnibus XII - produse energetice și etichetare energetică.
Urmărirea acestor dosare prezintă interes pentru România atât din perspectiva reducerii sarcinilor administrative și a costurilor de conformare pentru operatorii economici, cât și din perspectiva impactului asupra sectoarelor economice vizate.
Securitatea energetică și reducerea costurilor cu energia
În domeniul securității energetice și al prețurilor la energie, prezintă un interes deosebit pentru România următoarele direcții de acțiune:
- Amânarea aplicării ETS2, mecanism care extinde sistemul european de comercializare a certificatelor de emisii la sectoarele clădirilor și transportului rutier, cu potențial impact asupra costurilor suportate de gospodării și de operatorii economici. Aplicarea mecanismului a fost deja amânată până la 1 ianuarie 2028, însă un grup de state membre, inclusiv România, susține continuarea demersurilor pentru o nouă amânare, până în anul 2030.
- Adaptarea infrastructurii energetice la transformările sistemului energetic, în contextul creșterii consumului de energie, al dezvoltării producției din surse regenerabile și al necesității consolidării capacităților de transport și distribuție.
- Reducerea temporară a obligațiilor de raportare și monitorizare prevăzute de legislația europeană privind reducerea emisiilor de metan.
- Identificarea și promovarea măsurilor de reducere a costurilor cu energia electrică, atât pentru consumatorii casnici, cât și pentru mediul economic.
- Pregătirea cadrului de implementare a obiectivelor energetice și climatice ale UE pentru perioada post-2030, cu accent pe aspectele de guvernanță și pe responsabilitățile statelor membre.
Transformarea digitală și inteligența artificială
Un obiectiv strategic pentru România îl reprezintă susținerea consolidării suveranității tehnologice a Uniunii Europene și integrarea acestui obiectiv în viitoarea strategie europeană în domeniul digital.
În acest context, prezintă interes inițiativele europene privind dezvoltarea capacităților tehnologice proprii, reducerea dependențelor externe în domeniile digitale strategice, dezvoltarea infrastructurii digitale și consolidarea capacităților europene în domeniul inteligenței artificiale.
Poziționarea României trebuie să urmărească atât valorificarea oportunităților de dezvoltare și finanțare, cât și asigurarea participării economiei și sectorului de cercetare românesc la noile lanțuri valorice tehnologice europene.
Parteneriate comerciale
Un obiectiv important al politicii comerciale europene îl reprezintă promovarea unor acorduri de liber schimb și de investiții cât mai cuprinzătoare cu parteneri din afara Uniunii Europene.
Aceste acorduri urmăresc facilitarea accesului companiilor europene pe piețele externe, creșterea oportunităților de export, diversificarea relațiilor comerciale și consolidarea rezilienței Uniunii Europene în ceea ce privește aprovizionarea cu materii prime și produse strategice.
Pentru România, este importantă evaluarea impactului acestor acorduri asupra sectoarelor economice naționale, precum și identificarea oportunităților de extindere a exporturilor și de atragere a investițiilor.
Politica de mediu și obiectivele climatice
Obiectivul general al politicii europene în domeniul mediului și schimbărilor climatice îl reprezintă îndeplinirea țintelor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră stabilite prin Legea europeană a climei.
În perioada următoare, prezintă un interes deosebit pentru România:
- revizuirea Sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră (EU ETS) pentru perioada post-2030;
- elaborarea pachetului legislativ privind energia și schimbările climatice pentru perioada post-2030, cu accent pe sectoarele care nu sunt incluse în sistemul de comercializare a certificatelor de emisii (non-ETS).
România și-a asumat obiectivele climatice europene și are responsabilitatea de a asigura transpunerea și implementarea acestora prin politici și măsuri la nivel național.
În vederea fundamentării unei poziții naționale solide în negocierile europene, sunt necesare:
- evaluarea stadiului îndeplinirii de către România a obiectivelor și țintelor climatice aferente anului 2030;
- identificarea eventualelor decalaje și a măsurilor necesare pentru îndeplinirea angajamentelor asumate;
- formularea poziției de negociere a României privind stabilirea viitoarelor ținte climatice, cu evaluarea implicațiilor economice, sociale și bugetare.
Securitate și apărare
În domeniul securității și apărării, prioritățile de acțiune ale României în raport cu agenda europeană vizează:
- implementarea programului SAFE, în paralel cu participarea la celelalte instrumente și mecanisme relevante ale Uniunii Europene;
- monitorizarea inițiativelor de consolidare a industriei europene de apărare și identificarea oportunităților de finanțare disponibile în acest domeniu;
- pregătirea implementării legislației europene în materia mobilității militare;
- trecerea la etapa de operaționalizare a Hub-ului de securitate la Marea Neagră.
Aceste direcții presupun o coordonare interinstituțională susținută și o monitorizare permanentă a inițiativelor europene, astfel încât România să poată valorifica instrumentele de finanțare disponibile și să își consolideze contribuția la securitatea europeană și regională.
Cadrul Financiar Multianual 2028-2034
Negocierile privind viitorul Cadru Financiar Multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034 au intrat într-o etapă decisivă.
Obiectivul politic urmărit la nivel european este obținerea unui acord până la sfârșitul anului 2026, ceea ce ar permite finalizarea, pe parcursul anului 2027, a legislației sectoriale aferente viitorului cadru financiar.
Din perspectiva României, încheierea unui acord politic până la sfârșitul anului 2026 este importantă pentru asigurarea timpului necesar pregătirii planurilor naționale și finalizării negocierilor cu Parlamentul European, astfel încât noul Cadru Financiar Multianual să poată fi implementat începând cu 1 ianuarie 2028.
Pentru România, este esențial ca soluția finală agreată să asigure atât un echilibru adecvat între contribuțiile statelor membre și eventualele noi resurse proprii ale Uniunii Europene, cât și un volum total al bugetului european care să permită menținerea unor alocări suficiente pentru statele membre și, în special, pentru prioritățile naționale de dezvoltare.
În acest context, România trebuie să urmărească îndeaproape evoluția negocierilor, cu accent pe protejarea intereselor naționale, menținerea unui nivel adecvat al finanțărilor europene destinate politicilor de coeziune și agriculturii, precum și asigurarea predictibilității resurselor necesare investițiilor și reformelor naționale.
III. NOTE
1. NOTÃ privind transmiterea unei cereri către Consiliul General al Municipiului București, în scopul adoptării de către acesta a unei hotărâri privind trecerea unui imobil din domeniul public al Municipiului București în domeniul public al statului, în vederea dării în administrarea Ministerului Afacerilor Interne - Direcția Generală de Poliție a Municipiului București
Guvernul a luat act de această notă.
IV. INFORMÃRI
1. INFORMARE privind demersuri de elaborare și avizare a Memorandumului cu tema: Aprobarea demersurilor necesare în vederea pregătirii cadrului strategic național de programare a finanțărilor din fonduri europene 2028-2034
Guvernul a luat act de această informare.
Biroul de presă al Guvernului
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.