Comunicat de presă - Deputat Raisa Enachi (neafiliat)
Integritatea politică între principiile proclamate și practica însușirii contribuțiilor legislative
Credibilitatea unei formațiuni politice nu se întemeiază exclusiv pe principiile pe care aceasta le proclamă în discursul public, dar, într-o măsură cu mult mai relevantă pentru funcționarea democrației reprezentative, pe consecvența conduitei sale parlamentare, pe respectarea exigențelor de integritate intelectuală și pe disponibilitatea de a recunoaște contribuțiile legislative formulate de alți reprezentanți, inclusiv atunci când acestea nu aparțin propriei orientări politice.
Atunci când o formațiune politică participă la respingerea unei inițiative legislative, pentru ca, într-un interval relativ scurt, să promoveze, sub propria identitate parlamentară, o reglementare care vizează aceeași materie și valorifică, în parte, mecanisme juridice comparabile cu cele anterior respinse, contradicția astfel creată depășește sfera unei simple inconsecvențe de vot. Ea pune în discuție raportul dintre integritatea politică declarată, responsabilitatea exercitării mandatului reprezentativ și obligația de a recunoaște anterioritatea contribuțiilor normative.
O asemenea situație poate fi analizată prin raportare la parcursul parlamentar al inițiativelor PL-x 364/2026 și PL-x 737/2026, ambele având ca obiect protecția minorilor în mediul digital. Analiza comparativă a acestora evidențiază nu doar convergența obiectivelor legislative, dar și utilizarea unor instrumente juridice similare, chiar dacă soluțiile normative diferă în privința pragului de vârstă, a intensității restricțiilor și a întinderii obligațiilor instituite în sarcina furnizorilor de servicii digitale.
În luna februarie 2026, am inițiat propunerea legislativă devenită PL-x 364/2026, prin care am urmărit instituirea unui regim juridic de protecție a minorilor sub 16 ani pe platformele de social media. Concepția proiectului s-a fundamentat pe responsabilizarea furnizorilor de servicii digitale, verificarea graduală și proporțională a vârstei utilizatorilor, restricționarea funcționalităților sociale publice susceptibile să afecteze dezvoltarea copiilor și consacrarea unor garanții explicite privind protecția datelor cu caracter personal, fără eliminarea accesului la resurse educaționale, informative și culturale.
Această concepție legislativă a pornit de la necesitatea armonizării obligației pozitive a statului de a proteja minorii împotriva riscurilor asociate utilizării platformelor digitale cu respectarea drepturilor fundamentale ale acestora. Premisa esențială a fost aceea că intervenția normativă trebuie să fie diferențiată, justificată și proporțională cu natura riscurilor identificate, iar protecția juridică nu poate fi confundată cu instituirea unor interdicții generalizate, care ignoră particularitățile dezvoltării copilului și funcțiile educaționale, informative și culturale ale mediului digital.
La 27 aprilie 2026, Senatul României a respins această inițiativă legislativă, raportul de respingere fiind susținut inclusiv prin voturile celor 16 senatori USR prezenți la vot, alături de reprezentanți ai altor formațiuni politice. Această împrejurare dobândește o semnificație politică aparte prin raportare la evoluțiile legislative ulterioare și la schimbarea de poziție față de reglementarea aceleiași materii.
La numai 57 de zile de la acel vot, respectiv la 23 iunie 2026, a fost înregistrată la Senat o nouă propunere legislativă, devenită ulterior PL-x 737/2026, având ca principali inițiatori parlamentari ai USR, alături de reprezentanți ai altor formațiuni politice. Aceasta a promovat soluții referitoare la verificarea vârstei utilizatorilor, responsabilizarea furnizorilor de platforme digitale, limitarea expunerii minorilor la anumite riscuri, supravegherea respectării obligațiilor legale și instituirea unui regim sancționator. Sunt instrumente de reglementare care figurau deja, în forme juridice proprii, în inițiativa legislativă pe care o depusesem anterior.
Examinarea comparativă a celor două proiecte evidențiază corespondențe normative care nu pot fi reduse la simpla coincidență a obiectului de reglementare. Ambele consacră obligații privind verificarea vârstei, stabilesc responsabilități în sarcina furnizorilor de servicii digitale, urmăresc limitarea unor funcționalități sau mecanisme susceptibile să prejudicieze dezvoltarea minorilor, prevăd atribuții de supraveghere pentru Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații și instituie sancțiuni pentru nerespectarea obligațiilor legale.
Desigur, diferențele dintre cele două inițiative trebuie recunoscute și analizate cu obiectivitate. PL-x 364/2026 propune restricționarea funcționalităților sociale publice pentru minorii sub 16 ani, cu păstrarea accesului la conținut educativ, informativ și cultural. În schimb, PL-x 737/2026 instituie o interdicție de acces la serviciile de rețele sociale pentru minorii care nu au împlinit vârsta de 15 ani și reglementează distinct situația celor cu vârste cuprinse între 15 și 18 ani. Diferența exprimă două opțiuni legislative distincte în ceea ce privește intensitatea intervenției statului și proporționalitatea restrângerilor aduse exercitării drepturilor fundamentale.
Cu toate acestea, diferențele privind pragul de vârstă, întinderea interdicțiilor sau particularitățile regimului sancționator nu pot anula anterioritatea unei contribuții legislative și nici nu înlătură necesitatea examinării raportului dintre soluțiile deja formulate și cele promovate ulterior. Această analiză devine cu atât mai necesară atunci când parlamentarii aceleiași formațiuni politice au participat inițial la respingerea unei inițiative, pentru ca ulterior să susțină o reglementare care valorifică instrumente juridice comparabile.
Anterioritatea inițiativei mele nu reprezintă o simplă revendicare politică, însă o împrejurare consemnată în documentele oficiale ale procedurii legislative. Astfel, prin avizul Consiliului Legislativ nr. 676 din 21 iulie 2026, emis asupra proiectului devenit PL-x 737/2026, propunerea legislativă pe care am formulat-o este identificată expres printre inițiativele cu obiect similar aflate deja în procedură parlamentară. Această mențiune confirmă existența unui antecedent legislativ relevant, care nu poate fi ignorat atunci când sunt analizate contribuțiile parlamentare la reglementarea protecției minorilor în mediul digital.
Mai mult, Consiliul Legislativ a formulat observații substanțiale cu privire la fundamentarea necesității și proporționalității restricțiilor propuse prin inițiativa ulterioară. În special, a atras atenția asupra riscului ca interdicția completă de utilizare a rețelelor de socializare de către minorii sub 15 ani să fie ușor de eludat și să ignore diferențele relevante de dezvoltare dintre grupele de vârstă. Totodată, a recomandat analizarea unui model etapizat, cu acces condiționat și garanții adecvate, precum și instituirea unor mecanisme de tranziție și a unor măsuri complementare de sprijin, pentru ca protecția minorilor să nu fie redusă exclusiv la un instrument prohibitiv.
Aceste observații dobândesc o semnificație particulară prin raportare la concepția propunerii legislative depuse anterior, care consacrase deja un mecanism gradual de protecție, concentrat asupra restricționării funcționalităților cu potențial prejudiciabil, fără instituirea unei interdicții generale asupra accesului la serviciile digitale. Nu susțin, prin aceasta, că observațiile Consiliului Legislativ echivalează cu validarea integrală a proiectului meu, dar că ele confirmă relevanța juridică a dezbaterii privind proporționalitatea și necesitatea unor soluții diferențiate, dezbatere pe care inițiativa anterioară o adusese deja în procedura parlamentară.
Ceea ce consider discutabil în conduita parlamentară a Uniunii Salvați România nu este exercitarea dreptului constituțional de inițiativă legislativă și nici posibilitatea formulării unor soluții alternative într-o materie de interes public. Problema este contradicția dintre respingerea unei reglementări și promovarea ulterioară a unor mecanisme normative comparabile, în condițiile în care anterioritatea contribuției legislative fusese consemnată oficial. O asemenea succesiune reclamă, cel puțin, consecvență intelectuală și respect față de activitatea parlamentară desfășurată anterior.
Această contradicție devine cu atât mai relevantă în cazul unei formațiuni politice care a consacrat transparența, integritatea și responsabilitatea instituțională drept repere fundamentale ale propriei identități publice. Autenticitatea acestor principii nu poate fi apreciată exclusiv prin frecvența cu care sunt invocate în discursul politic, dar trebuie verificată prin corespondența dintre opțiunile exprimate prin vot, inițiativele promovate ulterior și disponibilitatea de a recunoaște contribuțiile legislative ale celor care nu aparțin aceleiași formațiuni politice.
În aprilie 2026, reprezentanții USR au participat la respingerea unei inițiative care propunea deja verificarea vârstei utilizatorilor, responsabilizarea platformelor digitale și instituirea unor mecanisme de protecție a minorilor. În iunie, aceeași formațiune a devenit principalul promotor al unei alte reglementări privind aceeași materie, în cuprinsul căreia se regăsesc, cu modificări de concepție și redactare, instrumente juridice similare celor anterior respinse.
Această succesiune documentară permite formularea unei observații politice legitime asupra modului în care valoarea unei propuneri legislative riscă să fie apreciată în funcție de identitatea inițiatorului și asupra pericolului ca recunoașterea contribuțiilor normative să fie subordonată interesului de a revendica exclusiv meritul promovării unei anumite reglementări, deși aceasta are antecedente parlamentare identificabile și verificabile.
Nu revendic exclusivitatea asupra reglementării protecției minorilor în mediul digital. Elaborarea legislației într-o societate democratică presupune pluralitatea contribuțiilor, confruntarea argumentelor și posibilitatea perfecționării succesive a soluțiilor juridice. Consider însă că această pluralitate nu poate justifica ignorarea anteriorității unor inițiative și nici transformarea unor instrumente legislative deja propuse într-un capital de imagine politică atribuit exclusiv celor care le promovează ulterior.
Există o diferență esențială între dezvoltarea unei concepții legislative prin contribuții succesive, asumate transparent și fundamentate juridic, și promovarea unor soluții comparabile fără raportarea la antecedentele normative relevante. Diferența devine cu atât mai evidentă atunci când între cele două momente legislative se interpune un vot de respingere la care au participat inclusiv reprezentanții formațiunii care devine ulterior principalul promotor al unei reglementări similare.
Într-o democrație parlamentară, integritatea intelectuală presupune recunoașterea contribuțiilor anterioare, respectarea adevărului documentar și consecvența în evaluarea soluțiilor legislative, indiferent de apartenența politică a inițiatorilor. Credibilitatea unei formațiuni politice este afectată atunci când între principiile afirmate, opțiunile exprimate prin vot și revendicarea ulterioară a meritelor legislative apar contradicții care rămân neexplicate.
Protecția minorilor în mediul digital reprezintă o responsabilitate legislativă care trebuie exercitată prin fundamentare juridică, proporționalitate și respectarea drepturilor fundamentale. Importanța obiectivului urmărit nu poate deveni însă un argument pentru marginalizarea contribuțiilor anterioare și nici un instrument pentru atribuirea selectivă a meritelor politice.
Integritatea politică nu poate fi invocată ca principiu de legitimare publică și abandonată atunci când recunoașterea unei contribuții legislative aparține unui alt parlamentar. Tot astfel, anterioritatea unei soluții normative nu poate fi anulată prin schimbarea semnăturii politice sub care aceasta este promovată ulterior. În ultimă instanță, contradicția dintre respingerea unei inițiative și asumarea ulterioară a unor mecanisme juridice comparabile rămâne o expresie relevantă a distanței dintre exigențele de probitate proclamate și conduita parlamentară efectivă.
Deputat neafiliat de Vaslui
Raisa Enachi
17 noiembrie 2026
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.