Comunicat de presă - Senator Lucian Rusu (PNL)
Senatorul Lucian Rusu (PNL): Avem mai multe resurse și mai multe proiecte decât am avut vreodată, dar adevărata provocare este să transformăm acest potențial în energie sigură, disponibilă și competitivă
Dacă ar fi să rezum într-o singură idee unde se află sistemul energetic românesc în 2026, aș spune așa: avem mai multe resurse și mai multe proiecte decât am avut vreodată, dar adevărata provocare este să transformăm acest potențial în energie sigură, disponibilă și competitivă.
În 2010, România avea aproximativ 21 de gigawați putere instalată, dintre care doar 323 de megawați în energie eoliană. Astăzi, numai în primele luni ale anului 2026, au fost conectate la rețea peste 2.500 MW de noi capacități de producție și stocare, aflate în diferite stadii. Iar prosumatorii au depășit 4 gigawați putere instalată.
Este o schimbare structurală. Dar nu trebuie să confundăm capacitatea instalată cu energia pe care o putem livra atunci când avem nevoie de ea.
În 2025, România a avut o producție internă netă mai mică decât consumul intern net în vreme ce importurile au depășit exportul. Asta ne arată că nu este suficient să producem energie. Trebuie să o putem livra la momentul potrivit, în locul potrivit și la un preț competitiv. De aceea, cred că următoarea etapă a politicii energetice trebuie măsurată nu doar în megawați instalați, ci în energie disponibilă, flexibilitate și capacitatea sistemului de a rezista la șocuri.
Cred că ar trebui să urmărim, în paralel, cinci direcții:
1. Regenerabilele trebuie dezvoltate împreună cu rețelele, stocarea și flexibilitatea consumului. Nu putem continua să adăugăm capacități de producție fără să modernizăm infrastructura care trebuie să le preia, să le stocheze și să le transporte. Și trebuie să ne pregătim pentru crize suprapuse: fenomene meteo extreme, scăderea producției hidroenergetice, indisponibilitatea unor capacități sau perturbarea importurilor. Un sistem energetic sigur este cel care rezistă atunci când mai multe probleme apar în același timp.
2. Să valorificăm complementaritatea resurselor noastre. Hidroenergia și energia nucleară asigură stabilitate, regenerabilele aduc energie curată, iar gazele naturale pot oferi flexibilitate și securitate în această perioadă de tranziție. Nu avem nevoie de competiție între surse, ci de un mix echilibrat, adaptat nevoilor economiei.
3. Să transformăm Neptun Deep într-un avantaj economic pentru întreaga regiune. Prima producție este estimată pentru prima jumătate a anului 2027, iar la platou proiectul ar putea asigura aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze anual. Este o oportunitate strategică. Dar succesul nu se va măsura doar în gazele extrase din Marea Neagră. Se va măsura și în infrastructura pe care o dezvoltăm, în piețele pe care le conectăm și în industria care va valorifica această resursă.
4. Să valorificăm potențialul biomasei și al hidrogenului regenerabil. Biometanul poate transforma resturile agricole și deșeurile zootehnice în resurse energetice și venituri pentru comunitățile rurale. Avem deja un cadru legislativ prin OUG 9/2026 și un obiectiv de planificare de minimum 5% biometan în gazele transportate până în 2030. În ceea ce privește hidrogenul, avem Strategia Națională și, din august 2026, Codul pentru hidrogen aprobat de ANRE. Astfel, următoarea provocare este să trecem de la strategii și reglementări la proiecte concrete, consumatori industriali și investiții competitive.
5. Să privim finanțarea europeană ca pe un instrument de transformare economică, nu doar ca pe o sursă de granturi.
Ca președinte al Comisiei pentru afaceri europene din Senatul României, consider că România trebuie să fie mai activă în definirea regulilor și priorităților europene, nu doar în aplicarea lor. Uniunea Energetică nu poate funcționa cu rețele fragmentate și interconectări insuficiente. Pachetul European pentru Rețele, aflat în proces de negociere, este o ocazie concretă de a susține infrastructura transfrontalieră, interconectările regionale și securitatea energetică a Europei de Sud-Est. România trebuie să își susțină ferm interesele în acest proces.
Același lucru este valabil pentru viitorul buget european 2028-2034. Propunerea Comisiei include instrumente dedicate competitivității, cercetării și infrastructurii. Pentru România, miza este să obțină condiții de finanțare care să susțină nu doar producția de energie, ci și rețelele, stocarea, tehnologiile noi și modernizarea industriei. Iar pentru asta avem nevoie de proiecte mature și de priorități naționale clare.
Cred că trebuie să depășim o abordare în care succesul este clamat prin numărul de strategii, investiții promise sau megawați instalați.
Pentru cetățean, succesul înseamnă facturi suportabile. Pentru industrie, înseamnă energie la prețuri competitive și predictibile. Pentru România, înseamnă securitate energetică, reziliență și capacitatea de a transforma resursele în valoare economică.
Nu trebuie să alegem între energie curată și energie sigură, între tranziție și competitivitate. Trebuie să construim un sistem care le poate asigura pe toate trei.
Iar aceasta ar trebui să fie ambiția României pentru 2030: să nu fim doar o țară care produce mai multă energie, ci o țară care știe să o valorifice, să o livreze și să o transforme în dezvoltare economică.
Lucian Rusu
senator PNL Iași
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.