Joi, 19 noiembrie a.c., începând cu ora 12:00, vă invităm să participați la evenimentul de lansare a studiului 'Barometrul de Consum Cultural 2025. Rutine, ritualuri și comunități sociale', realizat de Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală.

Barometrul de Consum Cultural 2025. Ce facem ocazional și ce devine obicei

Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală (INCFC) lansează joi, 19 noiembrie 2026, ora 12:00, 'Barometrul de Consum Cultural 2025. Rutine, ritualuri și comunități sociale', care propune o perspectivă asupra consumului cultural înțeles ca fenomen social integrat în practicile cotidiene și în dinamica relațiilor dintre oameni și comunitățile din care fac parte.

Evenimentul va avea loc la Sala Media a Teatrului Național 'I. L. Caragiale' București și se desfășoară în cadrul Conferinței Naționale a Managerilor Culturali, organizată de INCFC.

Coordonatorii volumului, conf. univ. dr. Carmen Croitoru, director general al INCFC, și dr. Anda Becuț Marinescu, director de cercetare al INCFC, vor prezenta principalele rezultate. La discuție vor participa Dan Jurcan, directorul Departamentului de Cercetare al Institutului Român pentru Evaluare și Strategie (IRES), prof. univ. dr. Cătălin Augustin Stoica, Facultatea de Științe Politice, SNSPA și lect. univ. dr. Bogdan Florian, de la Departamentul de Științe Politice, Relații Internaționale și Studii Europene al SNSPA.

Participarea culturală în spațiul public
Datele comparative pentru perioada 2014 - 2025, evidențiază o dinamică neuniformă a participării culturale în spațiul public. Se observă atât practici care s-au dezvoltat în ultimul deceniu, cât și forme de participare care au rămas relativ stabile sau au înregistrat scăderi.

Un exemplu de creștere pe termen lung îl reprezintă vizitarea monumentelor istorice și a siturilor arheologice: de la 30% în 2014, la 66% - 67% în intervalul 2022 - 2024. În 2025, 65% dintre respondenți au declarat că au vizitat un monument istoric sau un sit arheologic cel puțin o dată în ultimele 12 luni. Este cea mai mare pondere dintre activitățile culturale în spațiul public incluse în studiu.

Vizitarea muzeelor, expozițiilor și galeriilor de artă a avut și ea o evoluție fluctuantă, de la 36% în 2014 la 45% în 2022 și 2023, apoi la 39% în 2025.

La cinematograf au mers 34% dintre respondenți în 2025, față de 38% în 2024.

Raportul dintre cinema și muzee se inversează la frecvența lunară. În 2025, 10% au mers la cinematograf cel puțin o dată pe lună, iar 3% au vizitat un muzeu, o expoziție sau o galerie cu aceeași frecvență. Cele două măsurători le oferă managerilor repere despre câte persoane participă pe parcursul unui an și cât de răspândită este participarea stabilă.

Anual, 23% au participat la spectacole de teatru (în afara festivalurilor). Participarea la festivaluri de muzică a fost de 38%, aceeași pondere ca în 2024, după un vârf de 41% în 2022.

Mersul la bibliotecă pentru lectură sau împrumut a fost confirmat de 17% dintre respondenți în 2025, față de 21% în 2014.

Pentru sărbători și evenimente locale, ponderea a scăzut de la 78% în 2024, la 61% în 2025.

Datele susțin necesitatea analizării contextelor sociale, economice și teritoriale în care se formează obiceiurile consumatorilor.

Autorii semnalează diferențe mari de consum și acces în mediul rural, în orașele mici și în orașele sub 100.000 de locuitori și lipsa unei evidențe statistice a orașelor fără instituții publice de cultură. Extinderea accesului la cultură în spațiul public presupune reducerea barierelor economice și geografice, precum și dezvoltarea unor oferte culturale flexibile și adaptate diverselor categorii de public, care să încurajeze participarea constantă și să transforme experiențele ocazionale în practici culturale recurente, integrate în viața comunităților.

Două decenii de cercetare sistematică a consumului cultural

Volumul este cel de-al 20-lea număr al Barometrului de Consum Cultural, cercetare inițiată în 2005 de Centrul de Studii și Cercetări în Domeniul Culturii, continuată și dezvoltată de Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală (INCFC). Primele ediții au urmărit distribuția infrastructurii, accesul la bunurile și serviciile culturale și frecvența participării. În timp, cercetarea a inclus preferințele și motivațiile publicului, barierele întâmpinate și contextele în care oamenii participă la viața culturală.

Întrebările păstrate de la o ediție la alta permit urmărirea schimbărilor în timp.

Structurat în patru capitole - 'Consumul cultural în spațiul public: Dimensiuni teoretice, tipologii de public și tipare de participare', 'Consumul cultural non-public: rutine, receptare și tipuri de consumatori', 'Cetățenia democratică în contextul practicilor de consum cultural' și 'Percepții și atitudini față de diversitatea etnică și imigranți în România' -, 'Barometrul de Consum Cultural 2025. Rutine, ritualuri și comunități sociale' depășește perspectiva strict cantitativă asupra consumului cultural și investighează rolul culturii în organizarea vieții cotidiene, consolidarea relațiilor sociale și dezvoltarea comunităților.

Analiza consumului cultural în spațiul public conturează un peisaj divers al modurilor de petrecere a timpului liber, în care participarea este orientată cu precădere către activități recreative, sociale și experiențe desfășurate în afara spațiilor convenționale, în timp ce formele culturale specializate și cele organizate în cadrul instituțiilor de profil atrag un interes mai redus.

Studiul Barometrul de Consum Cultural, ediția 2025, constituie un sondaj de opinie, pe un eșantion reprezentativ național, pentru populația de 18 ani și peste. Volumul aproximativ este de 1064 de persoane, cu o eroare maximă de +/-3.1% la un nivel de încredere de 95%. Aplicarea chestionarelor s-a realizat prin metoda CATI, pe un eșantion simplu, aleatoriu, prin generarea de numere de telefon cu format valid pe teritoriul României, prin metoda RDD (random digit dialing).

Pentru fiecare respondent, au fost înregistrate datele socio-demografice ceea ce a permis să fie validată structura eșantionului: genul, vârsta, nivelul de educație, mărimea localității (orașe de peste 200 mii locuitori, orașe între 100 și 200 mii locuitori, orașe între 30 și 100 mii locuitori, orașe sub 30 mii locuitori, comune) și sub-regiunile de dezvoltare.

După evenimentul de lansare, Barometrul de Consum Cultural 2025 va fi disponibil și în format digital pe site-ul www.culturadata.ro.

Aflați ultimele noutăți de pe pagina de Facebook https://facebook.com/culturadata și contul de Instagram https://www.instagram.com/culturadata.ro.

Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală (INCFC), aflat în subordinea Ministerului Culturii, este singurul institut național care are ca obiective studierea, cercetarea și furnizarea de date statistice pentru domeniul culturii, precum și formarea continuă a celor care aleg o carieră în sectorul ocupațional cultură.

Barometrul de Consum Cultural are ca principal obiectiv analiza domeniului cultural din România din perspectiva indicilor de consum cultural. Studiul a fost conceput ca un instrument de lucru util pentru specialiștii din Sectoarele Culturale și Creative, o analiză relevantă pentru reprezentanții autorităților publice centrale și locale, care le servește acestora drept fundamentare pentru elaborarea strategiilor și politicilor culturale, dar și o lectură interesantă pentru publicul larg.

Conferința Națională a Managerilor Culturali reprezintă, din 2014, cea mai importantă platformă națională de consultare, dialog și schimburi de bune practici pentru manageri din instituțiile publice de cultură, specialiști în management și antreprenoriat cultural, reprezentanți ai mediului academic și ai autorităților centrale și locale.