Cercetări ale Academiei Române pentru o nouă organizare administrativ-teritorială a României

Academia Română a inițiat în anul 2023 un studiu transdisciplinar referitor la o nouă organizare admistrativ-teritorială a României bazată pe funcționalitatea teritorială.

Studiul a fost realizat Institutul de Geografie, având în vedere tradițiile acestei instituții academice.

Menționăm că prima organizare administrativ-teritorială a României unite a fost elaborată în anul 1926 de o comisie coordonată de academicianul Simion Mehedinți, fondatorul școlii românești moderne de geografie.

Prin Decizia nr. 3389 din 30.08.2023, Biroul Prezidiului Academiei Române a aprobat componența comisiei pentru acest studiu, care cuprinde cercetători și cadre didactice universitare cu experiență în studiul amenajării teritoriului și dezvoltării regionale în România.

Pentru realizarea bazelor de date și a unor scenarii, Institutul de Geografie a colaborat cu Institutul Național de Statistică și cu Institutul de Cercetări pentru Inteligență Artificială 'Mihai Drăgănescu'.

Studiul are ca scop realizarea unei baze documentare coerente referitoare la direcțiile și legislația din Uniunea Europeană și România cu privire la organizarea administrativ-teritorială și regionalizarea politico-administrativă a teritoriului care să servească ca instrument de lucru pentru instituțiile de decizie de la nivel central și local.

Studiul este structurat în trei secțiuni:
1. Experiențe românești și europene în organizarea administrativă și politico-administrativă a teritoriului;
2. Evaluarea multicriterială a contextului actual al unei noi organizări administrativ-teritoriale (context demografic, economico-social și legislativ);
3. Scenarii propuse pentru optimizarea și eficientizarea organizării administrativ-teritoriale a României.

La realizarea studiului a participat o echipă multidisciplinară de specialiști care cuprinde geografi, istorici, sociologi, juriști, economiști, statisticieni și diferiți actori relevanți. Pe parcursul realizării studiului au fost consultați stakeholderi de la Asociația Comunelor din România, Agenția de Dezvoltare Regională Sud-Est, Comitetul European al Regiunilor, consilii județene și primării.

Punctul de vedere al Institutului de Geografie a fost prezentat în noiembrie 2023, cu prilejul unei dezbateri organizate de Camera de Comerț și Industrie a României la care au participat politicieni din diferite partide politice și asociații neguvernamentale. De asemenea, rezultate parțiale ale cercetărilor au fost prezentate și la alte manifestări științifice interne și internaționale.

Cercetările care au în vedere situația economico-socială actuală evidențiază:
(i) potențialul demografic pe baza analizei dinamicii populației, mișcării naturale și mobilității teritoriale a populației, densității populației și structurilor demografice, precum și caracterizarea sistemului de așezări urbane și rurale;
(ii) potențialul economico-social, având în vedere aspecte legate de utilizarea terenurilor și agricultură, activitățile industriale, rețeaua de căi de comunicații și transporturile, activitățile turistice, disparitățile sociale, serviciile de educație și sanitare;
(iii) cadrul legislativ în vigoare privind posibilitatea unei noi organizări administrative a teritoriului.

În acest sens, au fost utilizați indicatori (peste 50 de indici și indicatori compoziți) din diferite categorii: demografie, potențial economic, accesibilitate rutieră și feroviară, accesul la servicii sanitare și de educație, dotarea cu infrastructură tehnico-edilitară.

De asemenea, au fost evaluate disparitățile regionale și relațiile stabilite la nivelul sistemului de așezări umane din România, ca bază pentru optimizarea sustenabilă a actualelor unități administrativ-teritoriale pe baza funcționalității teritoriale. Au fost avute în vedere în acest sens, zonele de polarizare urbană, individualizate pe nivele ierarhice (regional, județean și local), în corelație atât cu antecedentele istorice (regiuni istorice, perspective diferite față de nivele de integrare teritorială), cât și cu modelele europene de bune practici în acest sens.

Scenariile cuprind propunerile privind organizarea administrativ-teritorială a României elaborate până în prezent, grupate pe trei nivele de intervenție spațială: minime (intervenții selective la nivelul UAT-urilor neviabile), medii (grupări de UAT-uri) și maxime (constituirea de noi UAT-uri pe baza relațiilor funcționale de la nivelul sistemelor de așezări umane).

Institutul de Geografie al Academiei Române anunță că pune la dispoziția instituțiilor abilitate rezultatele studiilor efectuate.

Academia Română - Comunicare și imagine