DREPT LA REPLICÃ al președintelui AEP, Adrian Țuțuianu: 'În loc de acuzații calomnioase, așteptăm verticalitate și responsabilitate de la demnitarii statului'

Am luat act de declarațiile celor doi deputați USR și PNL și de limbajul folosit la adresa președintelui Autorității Electorale Permanente. Înțeleg să nu răspund în aceeași manieră, și aleg să fiu civilizat și profesionist. Atitudinea și declarațiile mele reflectă principiile de imparțialitate și neutralitate care guvernează activitatea Autorității Electorale Permanente, prin menținerea unei conduite obiective, echilibrate și lipsite de orice formă de subiectivism sau părtinire.

Revizuirea cadrului normativ privind partidele politice urmărește adaptarea legislației la evoluțiile administrative și judiciare din ultimele două decenii, la jurisprudența europeană și la noile cerințe de digitalizare și transparență. Inițiativa se înscrie în sfera atribuțiilor legale ale AEP și a responsabilității instituționale de îmbunătățire a cadrului normativ, cu respectarea legalității, imparțialității, neutralității și autonomiei partidelor politice.

Proiectul a fost prezentat și supus consultării partidelor parlamentare și neparlamentare, propunerile formulate urmând să fie analizate și valorificate în forma finală. Fundamentarea acestuia are în vedere liniile directoare de conduită și recomandările OSCE/ODIHR și ale Comisiei de la Veneția, precum și jurisprudența relevantă, inclusiv Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 37/2022. Demersul vizează clarificarea și sistematizarea normelor privind constituirea, organizarea și funcționarea partidelor politice, cu respectarea statutului acestora de persoane juridice de drept privat, a rolului lor de utilitate publică și a funcției esențiale în viața democratică.

Înregistrarea partidelor politice intră în competența autorităților electorale, în numeroase state cu tradiție democratică, așa cum sunt Irlanda, Malta, Țările de Jos, Suedia și provincia Quebec (Canada). De asemenea, în numeroase state, precum Austria, Croația, Cipru, Cehia, Finlanda, Letonia, Slovacia, Slovenia și Spania, înregistrarea partidelor politice sau administrarea registrului acestora intră în competența unor autorități administrative centrale. Organizarea instituțională în materie de înregistrare a partidelor politice diferă de la un stat la altul, în funcție de cadrul constituțional și legislativ propriu. Aceste realități sunt ușor de verificat printr-o minimă documentare, iar afirmațiile formulate fără o raportare la modelele europene și internaționale sunt lipsite de fundament.

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a confirmat oportunitatea acestei soluții, în scopul degrevării Tribunalului București de o parte dintre cauzele și procedurile specifice în materia partidelor politice.'(...) În același sens, existența unei proceduri administrative în materia partidelor politice nu constituie o noutate la nivel european, întrucât, în numeroase state europene, cererile privind înregistrarea partidelor politice sunt soluționate, în primă etapă, de autorități sau structuri administrative, soluțiile pronunțate în cadrul acestei proceduri putând fi supuse controlului instanței judecătorești (...)'.

Procedura de înregistrare presupusă în proiect este transparentă, clară și supusă controlului judecătoresc exercitat de Curtea de Apel București, ceea ce asigură garanțiile legale și posibilitatea verificării legalității acesteia. Autoritatea Electorală Permanentă este o instituție administrativă autonomă, care nu se află în subordinea niciunei alte autorități publice, autonomia sa presupunând exercitarea atribuțiilor în mod independent, fără ingerințe sau dispoziții din partea altor instituții. În acest context, orice acuzație privind existența unor instrucțiuni, presiuni sau influențe asupra AEP este ireală.

Autoritatea Electorală Permanentă a identificat, în urma unei analize a sistemului electoral din România și a experienței alegerilor din 2024 și 2025, necesitatea reformării cadrului electoral. Aceste aspecte au fost aduse la cunoștința conducerii Parlamentului și a tuturor partidelor politice. Prin urmare, nu vorbim despre o inițiativă apărută peste noapte sau despre o decizie lipsită de fundament, ci despre o măsură necesară, semnalată oficial. Înainte de a amenința cu plângeri penale pentru delapidare, cei doi parlamentari ar trebui să înțeleagă foarte bine despre ce este vorba și să vină cu argumente juridice concrete. Altfel riscă să transforme o dezbatere serioasă într-o demonstrație de lipsă totală de înțelegere a subiectului.

AEP a precizat în repetate rânduri că nu a avut și nu are în vedere promovarea vreunui proiect de lege prin intermediul unei ordonanțe de urgență. Reglementările propuse în materia partidelor politice și a legislației electorale sunt de domeniul legii organice, motiv pentru care adoptarea acestora presupune parcurgerea procedurii legislative parlamentare și dezbaterea lor în Parlament. De altfel, nici AEP și nici Guvernul nu au susținut promovarea acestor reglementări prin ordonanțe de urgență, orice afirmație contrară fiind lipsită de suport factual. Îi invit, așadar, pe cei doi deputați, precum și pe toți cei care formulează astfel de acuzații, să parcurgă proiectul revizuit și să analizeze conținutul acestuia înainte de a face declarații publice, astfel încât opiniile exprimate să se bazeze pe informații corecte, complete și pe o reală cunoaștere a demersului legislativ.

Apariția unei eventuale alianțe PNL-USR, la care fac referire cei doi parlamentari nu reprezintă și nu poate reprezenta o preocupare pentru AEP. Autoritatea nu se implică în opțiunile, strategiile sau înțelegerile politice ale partidelor. Instituția este preocuparea exclusiv de asigurarea respectării cadrului legal privind constituirea, organizarea și funcționarea partidelor și alianțelor politice, în condițiile prevăzute de lege. AEP își exercită atribuțiile în mod imparțial și neutru, fără a favoriza sau dezavantaja vreo formațiune politică, indiferent de orientarea, reprezentativitatea sau alianțele în care aceasta alege să se asocieze.

Dincolo de aspectele instituționale trebuie să spun că nu am fost niciodată cercetat pentru fraudă electorală. Resping cu tărie atacul lansat la adresa mea de către Alexandru Dimitriu (USR) și Alexandru Moraru (PNL). De-a lungul activități mele în administrație și politică, am urmărit respectarea legii, promovarea interesului public și am exercitat cu deplină responsabilitate mandatele încredințate de către cetățeni prin vot.

Parcursul meu profesional este public și transparent: am fost ales senator și președinte al Consiliului Județean, inclusiv în sistemul votului uninominal, în care legitimitatea mandatului se construiește prin votul direct acordat candidatului. Aceste rezultate reprezintă expresia încrederii cetățenilor și a responsabilității asumate în funcțiile publice deținute. Cred cu tărie că funcțiile de demnitate publică ne obligă pe toți la responsabilitate, în primul rând față de adevăr, atunci când facem declarațiile publice.

Litigiile în care sunt implicate persoane din cadrul AEP au la bază situații și împrejurări anterioare preluării mandatului meu, nefiind generate de activitatea desfășurată în timpul actualul mandat. Nu mă aflu în conflict cu niciun angajat al instituției și nu am urmărit niciodată crearea unor astfel de situații. Ceea ce le-am solicitat colegilor mei a fost și rămâne să dea dovadă de corectitudine, seriozitate, profesionalism și responsabilitate în îndeplinirea atribuțiilor, astfel încât, prin efort comun, să construim o instituție performantă, respectată și de care să fim cu toții mândri.

Domnul Alexandru Moraru ar fi trebuit să aibă cunoștință și de declarațiile președintelui PNL, Ilie Bolojan, care a vorbit recent despre necesitatea unei reforme profunde a Autorității Electorale Permanente. Dezbaterile parlamentare privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare al Autorității vor reprezenta un prilej concret de a vedea în ce măsură declarațiile publice privind reforma se regăsesc și în acțiuni. Sper ca toate formațiunile politice care susțin public necesitatea reformei instituționale să contribuie în mod consecvent la realizarea acesteia, deoarece credibilitatea unui asemenea discurs se confirmă prin fapte, nu doar prin declarații. În caz contrar, diferența dintre angajamentele publice și susținerea efectivă a reformei va deveni evidentă.

Închei acest drept la replică cu o expresie atribuită lui Sofocle, 'Butoaiele goale fac gălăgie multă', care își găsește echivalente și în cultura populară românească.

Adrian Țuțuianu
Președintele Autorității Electorale Permanente