Măsurile punitive nu rezolvă criza din școli: Federația Neguvernamentală Antidrog solicită specialiști, nu militarizarea învățământului

Federația Neguvernamentală Antidrog își exprimă profunda îngrijorare și rezerva fermă cu privire la declarațiile recente ale ministrului Educației, Sorin Costreie. Propunerile ministerului privind dublarea pedepselor pentru actele de violență în școli și introducerea controalelor obligatorii în rucsacurile și ghiozdanele elevilor reprezintă o abordare profund eronată, bazată pe forță, control și măsuri opresive.

Considerăm că aceste inițiative ignoră cauzele structurale ale fenomenului de bullying și ale consumului de substanțe în rândul tinerilor cu vârste între 13 și 18 ani, mutând o responsabilitate uriașă pe umerii unui corp didactic complet nepregătit pentru astfel de intervenții.

Profesorii și diriginții din România sunt puși în prezent într-o situație imposibilă. Prin directive administrative, ministerul le solicită să gestioneze crize complexe de consum de droguri și cazuri grave de violență, deși pregătirea lor universitară vizează exclusiv predarea disciplinelor de studiu (română, matematică, istorie, fizică etc.). Această lipsă cronică de formare reală se traduce prin trei mari lacune pe care cadrele didactice nu le pot acoperi din instinct:

1. Lipsa competențelor clinice și psihologice: Consumul de substanțe și bullyingul sever nu reprezintă simple abateri disciplinare. Acestea sunt probleme deosebit de complexe, strâns legate de sănătatea mintală, traume, adicție și neurobiologie. Cadrele didactice nu au competențe de terapeuți sau toxicologi pentru a gestiona asemenea crize.

2. Abordarea exclusiv teoretică și birocratică: În lipsa unor metodologii și a unui manual practic de intervenție, singura resursă lăsată la dispoziția profesorilor rămâne lectura formală a unor materiale informative transmise de la centru, acțiune care nu are niciun impact real la clasă.

3. Deficitul sever de timp și resurse: Alocarea unei singure ore de dirigenție pe săptămână, sufocată de sarcini administrative și completarea documentelor școlare, face absolut imposibilă realizarea unei preveniri structurale în cele 50 de minute disponibile.

Soluția reală nu constă în exercitarea de presiuni suplimentare asupra profesorilor, cerându-le să îndeplinească roluri pentru care nu au calificare, ci în integrarea de urgență a specialiștilor în mediul școlar.

Din perspectivă strategică, Federația Neguvernamentală Antidrog avertizează că măsurile propuse de Ministerul Educației generează efecte colaterale grave:

- Ruptura totală de paradigma europeană: În timp ce recomandările internaționale și ale Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) pun accentul pe prevenție timpurie, programe de dezvoltare a abilităților de viață, consiliere și reducerea riscurilor, propunerea percheziționării bunurilor personale ale elevilor ne întoarce la un model pur opresiv.

- Ignorarea contextului socio-emoțional: Violența extremă și consumul de substanțe la adolescenți sunt, de cele mai multe ori, mecanisme disfuncționale de adaptare la abuzuri domestice, bullying sever, anxietate socială netratată sau depresie. Răspunzând unei crize de sănătate mintală cu pedepse aspre, statul abandonează de facto rolul educativ și terapeutic al școlii.

- Birocratizarea fricii: Introducerea controalelor în rucsacuri transformă directorii, profesorii și personalul de pază în 'gardieni', adâncind neîncrederea. În loc să rămână mentori pentru elevi, profesorii sunt transformați în agenți de control, distrugând definitiv puntea de comunicare sinceră cu tinerii.

Federația Neguvernamentală Antidrog solicită ferm Ministerului Educației reevaluarea acestei strategii punitive și redirecționarea resurselor către angajarea de psihologi clinicieni, dezvoltarea de linii de suport emoțional și implementarea unor programe autentice de prevenție bazate pe dovezi științifice.