Comunicat de presă - Ceau, Cinema!
Cinematografia basarabeană nouă și clasică, celebrată printr-un focus la Ceau, Cineclub!
Patru filme noi și mai multe producții clasice din Republica Moldova vor putea fi văzute, în prezența unor invitați, în premieră la Timișoara la Ceau, Cineclub!, într-un focus dedicat cinematografiei basarabene, programat între 29 octombrie și 1 noiembrie la Cinema Studio.
În secțiunea de filme noi, programul cuprinde filmele de ficțiune 'Transit Times - înstrăinare' (2026) de Ana-Felicia Scutelnicu și 'Cercul' (2026) de Valeriu Andriuță și documentarele de lungmetraj 'Pionul lui Lenin' (2026) de Dragoș Turea și 'Ultimele scrisori ale bunicii' (2025) de Olga Lucovnicova. Toate proiecțiile vor fi urmate de discuții cu realizatorii.
La capitolul filme clasice, selecția propune capodopera 'Lăutarii' (1972), în regia lui Emil Loteanu, cel mai important regizor basarabean, dar și un calup de scurtmetraje din a doua jumătate a anilor '80 și prima parte a anilor '90, sub titlul 'Final de URSS', realizate de cineastul Vlad Druck, invitatul special al evenimentului.
Programul este completat cu proiecția celui mai de succes film basarabean din ultimele decenii, 'Carbon' (2022) de Ion Borș, precum și de o dezbatere despre cinematografia de peste Prut, la care vor participa cineaștii invitați și directoarea Centrului Național al Cinematografiei din Republica Moldova, Valentina Iusuphodjaev.
Programul și biletele sunt disponibile pe site-ul Ceau, Cinema! și site-ul cinematografelor din Timișoara.
Retrospectiva va fi deschisă cu 'Pionul lui Lenin' de Dragoș Turea, un documentar hibrid în care actorul Sergiu Voloc, un Don Quijote al zilelor noastre, duce o luptă absurdă împotriva monumentelor lui Lenin din Republica Moldova și a unui sistem care insistă să le reconstruiască noapte de noapte. Proiecția va fi urmată de o discuție cu regizorul Dragoș Turea și producătoarea Nicoleta Cocoță.
Povestea din 'Transit Times - înstrăinare', regizat de Ana-Felicia Scutelnicu, este plasată în 1997, la șase ani după destrămarea Uniunii Sovietice, și are în centru o familie din Chișinău care trăiește într-o curte comună și încearcă să supraviețuiască unei tranziții sociale dure. Prin viața cuplului și a fiicei lor, filmul surprinde o țară prinsă între memoria trecutului și incertitudinea viitorului. La proiecție vor fi prezente regizoarea Ana-Felicia Scutelnicu și actrița Marina Palii.
Situat de asemenea la finalul anilor '90, 'Cercul', regizat de cunoscutul actor Valeriu Andriuță, are ca protagonist un tânăr anchetator aflat la început de carieră, care este trimis din Capitală pentru a stabili dacă o întâmplare de la o partidă de vânătoare, când un bărbat a fost împușcat mortal, a fost o crimă sau un accident. Curând, acest caz în aparență simplu se va transforma într-o probă de conștiință. Valeriu Andriuță va răspunde online întrebărilor publicului după film.
În documentarul 'Ultimele scrisori ale bunicii', pe urmele unui secret de familie adânc ascuns, regizoarea Olga Lucovnicova pornește împreună cu tatăl său spre Așa, orașul natal al acestuia din Munții Ural. În timp ce cineasta încearcă să se reconecteze cu trecutul, Rusia declanșează un nou război. Va fi trecutul redus din nou la tăcere? Proiecția va fi urmată de o discuție online cu regizoarea.
Din selecție face parte și cel mai de popular film basarabean al ultimelor decenii, comedia 'Carbon', regizată de Ion Borș. În drum spre frontul din Transnistria, doi prieteni care s-au înrolat recent în armată găsesc un cadavru carbonizat și sunt trimiși într-o călătorie absurdă cu un tractor pentru a-i descoperi identitatea.
Invitatul special al evenimentului va fi cunoscutul regizor și profesor Vlad Druck, care își va prezenta cinci dintre scurtmetrajele sale îndrăznețe și nonconformiste, realizate în principal în a doua jumătate a anilor '80, în plină perestroika: 'Jocurile copilăriei noastre', 'Vai sărmana turturică', 'Vive la femme', 'Goliciune' și 'In a Snug Beehive'.
Focusul conține o proiecție specială și cu pelicula clasică 'Lăutarii', unul din marile filme ale celebrului regizor Emil Loteanu și ale cinematografiei din Republica Moldova și din fosta URSS. Lider al unei trupe de muzicanți romi din stepele Basarabiei, Toma Alistar este un violonist desăvârșit, a cărui faimă îl poartă prin capitalele și curțile regale ale Europei. El rămâne obsedat de prima sa iubire, frumoasa Leanca, femeia care s-a căsătorit cu un alt bărbat în timp ce el era plecat în călătoriile sale. 'Lăutarii' a primit trofeul Scoica de Argint și Premiul Special al Juriului la San Sebastian, cel mai important festival de film din Spania. Proiecția va fi prezentată de Valentina Iusuphodjaev, directoarea CNC Moldova.
'Mica cinematografie din Basarabia trece în acești ani printr-un binemeritat reviriment, cu filme care scot capul demn în lumea mare a festivalurilor și care sunt realizate de talente extraordinare, stabilite în Republica Moldova, România sau alte țări. Chestionarea trecutului recent și traumatic, cu faptele sale istorice ale căror efecte au ecou până în prezent, rămâne o preocupare firească, necesară, exprimată fie în cheie dramatică, dar cu tușe calde, fie pe un ton de comedie exuberant-absurdă, unde atât de îndrăgitul umor moldovenesc e la înălțime. Prin acest focus inedit, punem în legătură generația plină de energie a prezentului cu nume celebre ale cinematografiei moldovenești din ultimele decenii, într-un dialog pe care îl sperăm cât mai revelator', spune criticul de film Ionuț Mareș, curatorul Ceau, Cineclub!
Focusul este organizat de Ceau, Cinema! și face parte din Ceau, Cineclub!, o serie de programe desfășurate în afara festivalului.
Finanțat și organizat în parteneriat cu Municipiul Timișoara prin Centrul de Proiecte.
Parteneri: Cinema Studio, Centrul Național al Cinematografiei din Republica Moldova
Sponsor: Groupama
Parteneri de promovare: STPT, Cărturești, Kinostetic
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.