Munca decentă nu înseamnă doar să ai un loc de muncă, ci să poți trăi decent din munca ta

De Ziua internațională a muncii decente, marcată în fiecare an la 7 octombrie, trebuie să vorbim despre o realitate pe care milioane de români o resimt zilnic: muncesc, dar trăiesc tot mai greu. Salariul se termină înaintea lunii, facturile apasă tot mai mult asupra bugetelor familiale, iar cumpărăturile de bază au devenit, pentru numeroși cetățeni, un exercițiu permanent de renunțare și calcul.

Munca decentă nu înseamnă doar un contract de muncă. Înseamnă un venit suficient pentru un trai demn, siguranța locului de muncă, respectarea drepturilor angajaților și perspectiva unui viitor mai bun.

Din păcate, România se îndepărtează de acest ideal. Datele Eurostat arată că, în 2025, 27,4% dintre români se aflau în risc de sărăcie sau excluziune socială, în timp ce, în 2024, rata deprivării materiale și sociale severe ajunsese la 17,2%, cea mai ridicată din Uniunea Europeană. În spatele acestor procente sunt familii care își drămuiesc fiecare leu, părinți care nu își pot permite toate cele necesare copiilor și pensionari obligați să aleagă între medicamente și plata facturilor.

Această situație s-a agravat pe fondul politicilor economice promovate de Guvernul condus de Ilie Bolojan, politici ale căror efecte sociale nu pot fi ignorate. La 5 mai 2026, Parlamentul a adoptat moțiunea de cenzură împotriva Executivului, care a rămas ulterior în regim interimar. Dar schimbarea statutului guvernului nu a șters dificultățile economice și nici presiunea suportată de populație.

Inflația a erodat puterea de cumpărare, iar scăderea ritmului scumpirilor nu înseamnă revenirea prețurilor la nivelurile anterioare. În august 2026, rata anuală a inflației era de 6,17%, iar serviciile se scumpiseră cu 11,28% față de aceeași perioadă a anului precedent. În iulie, câștigul salarial real coborâse la aproximativ 97,5% din nivelul înregistrat cu un an înainte. Puterea de cumpărare a scăzut dramatic în ultimele luni, iar românii sunt la limita disperării. Aceasta este realitatea din spatele statisticilor și măsura concretă a degradării nivelului de trai.

În același timp, reducerile de personal din administrația publică au alimentat nesiguranța profesională a mii de angajați. Reforma statului este necesară, însă ea trebuie să însemne eficiență, eliminarea risipei și servicii publice mai bune, nu concedieri tratate ca soluție universală. Niciun angajat nu trebuie transformat în țap ispășitor pentru problemele bugetare ale țării.

PSD susține o dezvoltare economică ale cărei rezultate să se regăsească în viața oamenilor: locuri de muncă stabile, salarii care țin pasul cu prețurile, investiții productive și protecție pentru categoriile vulnerabile. Disciplina bugetară nu trebuie să devină un pretext pentru sacrificarea nivelului de trai, iar eficientizarea administrației nu trebuie confundată cu diminuarea drepturilor angajaților.

De Ziua internațională a muncii decente, avem datoria să ne întrebăm ce fel de societate construim atunci când oamenii muncesc cinstit, dar nu reușesc să trăiască decent.

O țară nu devine mai prosperă atunci când oamenii care muncesc devin mai săraci. Devine mai prosperă atunci când munca este respectată, răsplătită corect și oferă siguranță fiecărei familii.

România nu are nevoie de oameni care să muncească mai mult pentru a supraviețui, ci de o economie în care munca să însemne demnitate, stabilitate și progres.

Acesta trebuie să fie angajamentul nostru față de cetățeni.

Pentru că munca decentă nu este un privilegiu, ci este o condiție fundamentală a unei vieți demne.

Deputat PSD București,
RODICA NASSAR