Senatorul Lucian Rusu (PNL): Lucian RUSU: România trebuie să treacă de la plafonarea prețurilor la energie competitivă

Senatorul liberal Lucian Rusu, membru al Comisiei pentru Energie din Senatul României susține că în orice discuție despre acest domeniu ar trebui să pornim de la problema pe care o resimt direct atât populația, cât și economia: costul energiei și, în final, factura pe care o plătim.

Putem discuta despre tranziție, regenerabile, gaze, cărbune, nuclear sau hidroenergie, dar o politică energetică este eficientă atunci când asigură energie suficientă și sigură, la un preț care poate fi suportat de populație și care permite economiei românești să rămână competitivă.

În ultimii ani am intervenit foarte mult asupra efectului, prin plafonări, compensări și diferite mecanisme administrative. Aceste măsuri pot fi necesare în perioade de criză, însă ele nu pot deveni o strategie permanentă, pentru că plafonarea facturii nu face energia mai ieftină, ci doar redistribuie temporar costul. Adevărata provocare este să reducem cauzele structurale care duc la prețuri ridicate.

Situația recentă de la Complexul Energetic Oltenia este relevantă din acest punct de vedere. Pentru anumite pachete de energie cu livrare în 2027, la prețurile solicitate, nu au existat cumpărători. Nu înseamnă că putem renunța peste noapte la aceste capacități, pentru că sistemul are nevoie de producție disponibilă și atunci când regenerabilele nu produc suficient, dar este un semnal clar că trebuie să discutăm serios despre cost și competitivitate. Nu putem închide însă o capacitate înainte ca cea care trebuie să o înlocuiască să fie construită, racordată și funcțională.

Aceeași discuție trebuie purtată și în domeniul gazelor. Astăzi, producătorii interni, inclusiv Romgaz, au obligații privind asigurarea cantităților necesare consumului casnic și termoficării populației, într-un mecanism în care prețul este stabilit administrativ pentru segmentul protejat. Protejarea populației este necesară, dar România trebuie să găsească rapid soluția prin care și economia să poată avea acces la gaze la prețuri competitive și predictibile. O fabrică românească nu concurează doar cu o altă fabrică din România, ci cu producători din întreaga Europă și din afara ei, iar costul energiei poate decide unde se fac investițiile și unde se păstrează locurile de muncă.

Din această perspectivă, Neptun Deep poate schimba fundamental ecuația energetică a României. Gazele suplimentare din Marea Neagră trebuie privite nu doar ca o resursă pe care o extragem, ci ca o oportunitate de dezvoltare economică. Ele pot susține centrale moderne și flexibile pe gaz, industria, petrochimia, producția de îngrășăminte și alte activități care creează valoare adăugată în România.

Tot aici trebuie integrat și Coridorul Vertical. Poziția geografică a României, între Marea Neagră, Balcani, Europa Centrală, Republica Moldova și Ucraina, ne oferă posibilitatea de a avea un rol energetic regional mult mai important. Investițiile fundamentate economic în conducte, compresoare și interconectări nu reprezintă doar o cheltuială, ci infrastructură care rămâne în România, crește securitatea aprovizionării și poate genera venituri prin transportul și tranzitul gazelor.

Cred însă că principala schimbare trebuie să fie una de abordare. Prea mult timp am discutat separat despre regenerabile, gaze, cărbune, nuclear, hidroenergie, stocare și rețele, deși toate acestea fac parte din același sistem. România are nevoie de un plan integrat în care să știm foarte clar ce capacități ies din exploatare, cu ce sunt înlocuite, când intră noile capacități în funcțiune și ce investiții în rețele și stocare sunt necesare pentru ca energia produsă să ajungă efectiv la consumator.

În același timp, trebuie să trecem de la politica anunțurilor la politica implementării. În energie nu este suficient să anunțăm mii de MW, miliarde de euro sau noi memorandumuri. Contează câți MW ajung efectiv în sistem, câți kilometri de rețea sunt modernizați, câte capacități de stocare sunt puse în funcțiune și cât de repede reușim să deblocăm investițiile.

Statul trebuie să stabilească termene și responsabilități clare pentru proiectele strategice, să simplifice autorizările și racordările, să accelereze investițiile în transport și distribuție și să creeze un cadru predictibil pentru investițiile private. Protecția consumatorilor vulnerabili trebuie să continue acolo unde este necesară, dar obiectivul pe termen lung trebuie să fie o piață în care prețurile competitive vin din producție suficientă, infrastructură, concurență și investiții, nu din intervenții administrative permanente.

România are gaze, hidroenergie, energie nucleară, un potențial important de regenerabile și perspectiva unor volume suplimentare din Marea Neagră. Avem și o poziție geografică ce ne poate transforma într-un nod energetic regional. Problema nu este lipsa resurselor, ci capacitatea noastră de a le pune împreună într-un sistem coerent și competitiv.

De aceea, cred că trebuie să trecem de la plafonări la competitivitate, de la proiecte anunțate la proiecte finalizate și de la administrarea facturii la reducerea cauzelor care o fac mare. În final, o strategie energetică serioasă trebuie să se vadă în trei lucruri: securitatea sistemului, competitivitatea economiei și factura plătită de români.

Lucian Rusu
senator PNL Iași