AUR cere transparență totală în achizițiile militare. După denunțul depus la DNA privind SAFE, apar informații despre verificări ale Parchetului European

Informațiile potrivit cărora Parchetul European verifică inclusiv achiziții militare realizate de România din fonduri europene vin după o serie de demersuri prin care AUR a cerut clarificarea modului în care sunt cheltuite miliardele destinate înzestrării. AUR a adresat întrebări oficiale Ministerului Apărării, a cerut publicarea criteriilor de selecție și a obligațiilor de producție și transfer tehnologic în România, iar recent am depus la DNA un denunț privind posibile fapte legate de pregătirea, selectarea operatorilor, negocierea și atribuirea unor proiecte incluse în Programul SAFE.

Potrivit informațiilor analizate de Comisia pentru Apărare AUR, procurorul european Cătălin Borcoman a arătat că există sesizări privind achiziții militare din fonduri europene realizate de state membre, inclusiv România, iar cercetările se desfășoară in rem. AUR subliniază că existența unor verificări nu înseamnă că o fraudă a fost constatată și nici că există persoane vinovate. Înseamnă însă că autoritățile române trebuie să ofere toate documentele necesare și să demonstreze că mecanismele de control funcționează.

Miza este uriașă. România beneficiază prin SAFE de o asistență financiară maximă de 16,68 miliarde de euro, sub forma unui împrumut al Uniunii Europene. Potrivit informațiilor publicate anterior, la data de 26 august România încasase deja aproximativ 2,5 miliarde de euro, dintre care circa 800 de milioane urmau să fie direcționate către tehnică militară și capacități de producție.

AUR a ridicat problema transparenței înainte de apariția actualelor informații privind verificările Parchetului European. Președintele AUR, George Simion, a solicitat Ministerului Apărării lista proiectelor și contractelor SAFE, valorile, furnizorii, procedurile de atribuire și justificarea acestora. Totodată, a cerut să fie prezentat pentru fiecare contract major gradul de localizare industrială în România, inclusiv producția, asamblarea și transferul de tehnologie realizate efectiv în țară, precum și mecanismele de control și integritate aplicate contractării.

Demersurile au continuat și asupra modului în care aceste miliarde se întorc în economia românească. Deputatul AUR Răzvan Biro a cerut Ministerului Apărării să precizeze ce clauze privind transferul de tehnologie și mentenanța în România sunt prevăzute în contractele SAFE, ce companii românești sunt implicate și cât din costurile de exploatare și modernizare pe întreaga durată de viață a echipamentelor vor rămâne efectiv în țară.

Întrebările au devenit și mai concrete în cazul contractelor semnate la 17 iulie 2026 pentru 12 elicoptere H225M, în valoare de 852 de milioane de euro, și 12 sisteme radar Ground Master 200, de 258 de milioane de euro. Valoarea cumulată depășește 1,1 miliarde de euro. AUR a solicitat clarificarea obligațiilor de cooperare industrială, a investițiilor care trebuie realizate în România, a localizării producției și a mecanismelor prin care statul verifică dacă obligațiile asumate de partenerii externi sunt respectate.

Mai mult, AUR a depus la DNA un denunț prin care solicită verificarea mai multor situații legate de Programul SAFE. Sesizarea cere procurorilor să stabilească, pe baza documentelor, dacă au existat încălcări ale legii în pregătirea, selectarea operatorilor, negocierea, atribuirea, finanțarea sau executarea proiectelor. Printre situațiile pentru care AUR solicită verificări se află contracte și proiecte referitoare la Rheinmetall, Piranha 5, sistemul de armament individual, OCCULT-AI, mașina de luptă a infanteriei și proiecte privind dronele și sistemele antidronă.

În acest context, AUR cere Guvernului și Ministerului Apărării să spună public câte contracte și proceduri din domeniul apărării fac obiectul unor verificări, sesizări sau evaluări, cum sunt prevenite conflictele de interese, cum este verificată fundamentarea prețurilor și cum este urmărită participarea efectivă a industriei românești la programele de înzestrare.

AUR susține modernizarea rapidă a Armatei României. Dar securitatea națională nu poate deveni un argument pentru eliminarea controlului asupra unor contracte de miliarde de euro. Informațiile clasificate trebuie protejate, însă traseul deciziilor, justificarea economică a contractelor și respectarea obligațiilor asumate trebuie să poată fi verificate de instituțiile competente.

Poziția AUR a rămas aceeași de la începutul Programului SAFE: România trebuie să obțină nu doar echipamente militare, ci și producție în țară, transfer tehnologic, mentenanță, locuri de muncă și capacitate industrială proprie. Iar fiecare euro împrumutat și cheltuit pentru Apărare trebuie să poată fi justificat. Banii pentru securitatea României trebuie să producă securitate, nu suspiciuni asupra modului în care au fost atribuite contractele.

Departamentul de comunicare al Alianței pentru Unirea Românilor