Declarații de presă comune ale celor doi Președinți

Președintele României, Nicușor Dan, a susținut miercuri, 30 septembrie 2026, la Castelul Praga, declarații de presă comune cu Președintele Republicii Cehe, Petr Pavel.

Vă prezentăm în continuare transcrierea intervențiilor Președintelui României din cadrul declarațiilor de presă comune:

'Doresc să încep prin a mulțumi domnului Președinte pentru invitație și pentru primirea călduroasă, precum și pentru discuția pe care am avut-o.

Așa cum domnia sa a spus, România și Cehia au o istorie de colaborare îndelungată, de prietenie chiar, cu niște momente importante în istoria noastră - Primul Război Mondial, al Doilea Război Mondial - și am mulțumit pentru faptul că se ocupă personal de memoria soldaților români care au murit aici în al Doilea Război Mondial în procesul de eliberare a Cehoslovaciei.

Avem o cooperare continuă, în diferitele formate în care ne găsim - Uniunea Europeană, NATO, avem poziții comune.

În ceea ce privește relația bilaterală, am convenit că are un potențial de a fi fructificată în zona economică. Deja, cum s-a menționat, avem un schimb comercial important, aproape șapte miliarde de euro pe an, avem companii importante din Cehia prezente cu afaceri în România, dar pe mai multe zone - energie nucleară, apărare - există posibilități pentru extinderea acestei relații și am convenit că, prin intermediul administrațiilor, să facilităm forumuri de afaceri care să ajute la dezvoltarea acestei relații economice.

Am mulțumit pentru suportul Cehiei pentru aderarea României la OCDE.

Am vorbit, evident, de contextul de securitate. Așa cum am spus, pe această chestiune colaborăm și avem poziții similare în interiorul organismelor în care suntem. Recent, domnul Președinte a fost la București, la Summitul B9 + țările nordice.

Avem aceeași poziție în ceea ce privește războiul Rusiei împotriva Ucrainei, care a afectat țările noastre. Avem aceeași poziție cu privire la amenințări de hibride, inclusiv campaniile de dezinformare pe care Rusia le desfășoară în Europa, și am convenit să colaborăm pe aceste chestiuni.

Din partea României, am vorbit de preocuparea noastră pentru Marea Neagră și pentru hub-ul european de securitate pe care plănuim să-l deschidem împreună cu Bulgaria și la care țările europene sunt invitate.

Am vorbit de Uniunea Europeană, de discuțiile viitoare în care, de asemenea, pozițiile noastre sunt comune, special pe Cadrul Financiar Multianual, în care suntem grupați în grupul de țări numit 'Prietenii Coeziunii', și am vorbit de comunitățile cehe din România și cea românească din Cehia, fiecare dintre ele fiind tratate foarte bine de țările gazdă, și am vorbit, pentru anul viitor, când se împlinesc 200 de ani de prezență a minorității cehe în România, de evenimente comune, eventual cu participarea celor doi președinți.

Și, bineînțeles, l-am invitat pe domnul Președinte în România.

Pe scurt, o discuție consistentă, productivă, care cred eu că va întări și mai mult colaborarea dintre țările noastre și va deschide posibilități de colaborare la alte niveluri administrative, pentru care mulțumesc încă o dată Președintelui Pavel'.

Jurnalist: Domnule Președinte, pericole hibride din partea Rusiei către România, incidente sub forma de drone rusești căzute, au încălcat de 30 de ori spațiul român. Cum face față România acestor provocări? Cum vă pregătiți să îmbunătățiți Armata română? Aveți un împrumut de mai mult de 16 miliarde de euro de la UE pentru acest lucru, dacă este una din priorități și apărarea maritimă, având în vedere viitorul neclar al Crimeii? (...)

Președintele Nicușor Dan: În primul rând, pe chestiunea dronelor, avem o preocupare de termen scurt și o preocupare de termen mediu. Așa cum ați spus, pe termen mediu avem un împrumut consistent în cadrul SAFE, și banii din SAFE îi folosim pe niște echipamente care erau prevăzute cu mult timp înainte și pe avem oportunitatea să le cumpărăm mai repede. Pe termen scurt. Drone deasupra teritoriului nostru sunt cam de acum un an și jumătate. Am avut suport de la aliații noștri. Am îmbunătățit mai întâi capacitatea de detecție, deci radarele, și acum suntem mai bine în ceea ce privește posibilitatea cinetică de a le da jos. După cum știți, am dat jos în trei zile succesive drone deasupra teritoriului nostru și o dată în Estonia piloții noștri care erau în misiune acolo.

În ceea ce privește partea marină, și aici avem progrese. Pe de-o parte, și asta e o preocupare mai veche împreună cu Bulgaria și Turcia, să deminăm traseele comerciale din Marea Neagră, și acum, la Summitul de la Ankara, am semnat, împreună cu Bulgaria și Turcia, un acord pentru continuarea acestei preocupări și în ceea ce privește infrastructura marină, deci cabluri și alte elemente de infrastructură marină. Deci și aici am făcut progrese, dar, pentru că ați întrebat de război hibrid, eu cred că partea de cyber și partea de dezinformare sunt cele care afectează cel mai mult societățile noastre, și aici efortul este continuu și progresele sunt până la un anumit nivel, dar mai avem de lucru.

(...)

Jurnalist: Bună ziua, domnilor Președinți! Ați vorbit amândoi în ultimele luni despre amenințările generate de Rusia și despre nevoia ca Europa să-și consolideze propria securitate. În contextul războiului din Ucraina, dar și al tensiunilor de pe piețele energetice, în condițiile în care Europa încearcă să-și reducă dependența energetică de Rusia și să-și diversifice sursele, inclusiv prin gazul natural lichefiat din Statele Unite, iar, în acest timp, România dezvoltă proiectul strategic Neptun Deep, care sunt pașii concreți pe care România și Cehia îi pot face împreună pentru consolidarea securității europene, mai ales a securității energetice?

Președintele Nicușor Dan: În primul rând, trebuie să diversificăm sursele de energie, și aici, așa cum s-a menționat, avem inclusiv companii cehe în România care fac asta. Dacă vorbim strict de România, o deficiență pe care încă o avem este cea de stocare. Aici cred că o să facem progrese importante într-un an, un an și jumătate din momentul acesta.

Evident, gazele din Marea Neagră ne ajută.

Dacă vorbim mai general de Europa, aici avem o deficiență în a crea o piață energetică unică și, din cauza asta, vedeți că prețul la energie în diferite țări europene este foarte diferit și asta, bineînțeles, nu ajută piața unică în general. Și atunci, interesul nostru este pentru dezvoltarea, inclusiv cu ajutorul Uniunii Europene, a interconexiunilor necesare astfel încât chiar să realizăm o piață unică europeană a energiei.

Și, dacă vorbim de Europa, aici Cehia și România au poziții comune în ceea ce privește echilibrul dintre ambițiile de mediu și necesitatea de securitate energetică, inclusiv în ceea ce privește folosirea nuclearului, unde România are o experiență. (...)

Jurnalist: Bună ziua! O întrebare pentru ambii Președinți. Mă întorc la pericolele hibride. Auzim în ultimul timp că se va escalada situația în pericolele hibride. Am auzit la CNN despre dronele care ar putea să zboare peste țări europene. Cum credeți că este important să avem abordarea statelor față de acest lucru în cadrul NATO și față de public, pentru că auzim foarte mulți lideri din Europa care ar spune că nu ar veni în ajutorul altor state din NATO.

(...)

Președintele Nicușor Dan: În ceea ce privește situația dronelor, e o chestiune de tehnologie care avansează pe măsură ce războiul avansează și atunci cooperarea este necesară pentru că dimensiunea contează, și ăsta a fost unul din mesajele principale ale Summitului de la Ankara. Trebuie să punem bani, dar trebuie ca industriile noastre de apărare să colaboreze pentru a reuși să fie suficient de rapide. În ceea ce privește zona de cyber, aici, din nou, e o aceeași chestiune de tehnologie, în care posibilitatea de a investi în cercetare și dezvoltare este importantă, deci, din nou, e nevoie de colaborare.

În ceea ce privește dezinformarea, aici am discutat și privat, și în discuția cu delegațiile de acest fenomen. Pe de-o parte, sunt două componente: una este comunicarea publică și nivelul de încredere al societății în politicieni. Politicienii trebuie să-și asume inclusiv eșecurile sau realizările parțiale, pentru că, altfel, suntem într-un dialog paralel între ce comunică politicienii și ce simt oamenii că este realitatea lor cotidiană. Și, din nou, o componentă tehnologică foarte importantă, pentru că e o chestiune de cantitate - dacă permitem ca zece mii de conturi false să amplifice un mesaj, vocea cetățeanului, care, în mod democratic, are o opinie și vrea să-și o exprime, nu se mai aude. Și, la fel, câteva zeci de conturi care intră și comentează pe site-ul unui cetățean sau unui actor politic pot să descurajeze pe alții să vină și să se asocieze cu el, deci e o chestiune, în opinia mea, extrem de importantă a democrației noastre, și aici trebuie să avem curajul să reglementăm. Nu să interzicem libertatea de exprimare, dar să ne asigurăm că libertatea de exprimare se manifestă în mod proporțional între cetățenii unei societăți.

Jurnalist: Bună ziua, domnule Președinte Dan! Aș vrea să vă întreb dacă, în discuțiile pe care le-ați avut astăzi cu omologul dumneavoastră, ați fost întrebat de criza politică din România, care durează de câteva luni și, dacă da, ce i-ați răspuns și cum s-ar putea rezolva această criză.

Președintele Nicușor Dan: Da, am avut această întrebare, dar domnul Președinte nu s-a îngrijorat de faptul că România își va păstra direcția pro-occidentală. Bineînțeles că am explicat foarte pe scurt ce se întâmplă în România.

Eu cred că politicienii trebuie să se uite către persoanele care le-au dat mandatul și, în momentul în care o imensă majoritate a românilor spun că această criză trebuie să se termine, sunt șanse bune ca politicienii să fie convinși să ajungă la un acord care să termine această criză.

Departamentul Comunicare Publică