Deschiderea expoziției 'Povestea din Ramă / The Story in the Frame'

Vernisaj: 1 octombrie 2026, de la ora 18:00. Accesul la vernisaj este gratuit.

Expoziția este deschisă în perioada 2 octombrie- 15 noiembrie 2026, la sediul Muzeului Hărților din strada Londra nr. 39, București.

Programul de vizitare: este de miercuri până duminică, orele 10:00 - 18:00.

Preț bilet: 10 lei (tarif întreg), 5 lei (pensionari), 2.5 lei (elevi și studenți)

https://eventbook.ro/other/bilete-expozitie-povestea-din-rama

Joi 1 octombrie, de la ora 18:00, vă invităm la vernisajul expoziției 'Povestea din Ramă / The Story in the Frame', curatoriat de muzeografa Ioana Zamfir. Evenimentul pune în prim plan cartușele hărților istorice, un element vizual prezent în cartografia istorică ce oferă de multe ori cheia de citire a acestora.

Expoziția prezintă o selecție de peste 30 de documente cartografice din colecția Muzeului Hărților, completate de reproduceri din colecția Barry Lawrence Ruderman Antique Maps, o platformă online ce reunește hărți rare, atlase, stampe, globuri și cărți vechi.

Demersul își propune să surprindă diversitatea în care acest element cartografic a fost realizat, având în prim-plan: figuri mitologice, personificări, portrete, simboluri geografice, scene istorice, portrete ale unor personalități politice sau savanți, propagandă, simboluri ale conflictelor de valori și idei.

Curatoarea Ioana Zamfir, explică: 'Prin forma sa, cartușul delimitează în mod convențional registre vizuale diferite și ne spune că, la interiorul său, avem de-a face cu un alt tip de informație. Mai precis, la nivelul cartușului se oprește convenția oglindirii topografice pe care o pretinde harta, iar dincolo de ramă aflăm aspecte privitoare la reprezentarea însăși: informații despre autori, despre comanditari, despre scară, despre acuratețea sau completitudinea hărții.

Mesajul unui cartuș nu poate fi explicat printr-o singură teorie, valabilă pentru orice hartă, din orice epocă. În funcție de subiectul hărții, cartușul poate scoate în evidență exotismul unui teritoriu, în scop comercial; poate ilustra o relație de putere, o alianță sau un conflict, atunci când harta e angrenată într-o dispută politică; sau poate recurge la motive literare și mitologice, atunci când miza hărții e mai degrabă didactică.'

'Povestea din Ramă / The Story in the Frame' propune o incursiune în patrimoniul muzeului în care accentul se mută dinspre geografie și forme de relief către vocabularul și structura hărților, vedeta incontestabilă fiind de această dată cartușul. Termenul 'cartuș' provine din franțuzescul cartouche, derivat din italianul cartoccio ('sul de hârtie'), care denumea inițial un motiv ornamental arhitectural în formă de pergament răsucit, decorat cu volute. În cartografie, îl găsim pentru prima dată pe hărțile italiene ale secolului XVI, fiind apoi popularizat de olandezi. Perioada de glorie a cartușului este Barocul, când cartușul devine treptat o adevărată scenă de gen, prin care teritoriul este pus în legătură cu anumite evenimente istorice, detalii heraldice, elemente de propagandă, raporturi de dominație și conflict.

Ioana Zamfir este muzeograf și cercetătoare în domeniul istoriei cartografiei, cu un doctorat european (Doctor Europeus) la Universitatea din București, susținut cu o teză despre imaginea Ierusalimului în cartografia și literatura de călătorie din secolul al XVI-lea.

Din 2017 activează la Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi, unde a curatoriat numeroase expoziții temporare, printre care 'Cristina Bobe. Orașul Nevăzut', 'Răstimpuri - Marcel Aciocoiței','Precious Possessions - Planuri de moșii', și a colaborat cu Muzeul Național de Istorie Naturală 'Grigore Antipa' și cu Muzeul Municipal Câmpulung pentru expozițiile 'Hărțile Naturii', respectiv 'Câmpulung în Hărți'.

În 2025 a participat, în calitate de cercetătoare - specialist în istoria cartografiei, la HUMAN SCALE, expoziția care a reprezentat România la Bienala de Arhitectură de la Veneția. Cercetarea sa, prezentată la conferințe internaționale (Bibliotheque Nationale de France, Max Planck Institute, University of Lisbon), a fost publicată în reviste de specialitate din România și din străinătate. Recent a apărut și volumul 'Hărți de Poveste - O călătorie cartografică în trecut' (Editura Niculescu, 2025), de popularizare a cartografiei istorice.

Muzeul Hărților din București este printre puținele instituții culturale cu acest specific din lume. Muzeul își propune ca, prin grija pentru patrimoniu și interpretarea lui, prin activități destinate specialiștilor și comunității, să devină o instituție relevantă pentru public și pentru cultură, promovând cercetarea, interactivitatea, educația pe tot parcursul vieții, dialogul și angajarea creativă.

https://www.muzeulhartilor.ro

Barry Lawrence Ruderman este un cunoscut comerciant american de hărți și atlase antice, cu sediul în La Jolla, California. Compania sa, Barry LawrenceRuderman Antique Maps, a fost înființată în 1992 și este specializată în hărți, cărți și atlase din secolele XV-XIX. Colecția lor, cu sediul în La Jolla, San Diego, cuprinde peste 13.000 de artefacte, fiind una dintre cele mai mari și respectate din domeniu. Colaborează cu universități, arhive, colecționari privați, biblioteci, muzee și galerii pentru proiecte expoziționale și de cercetare.

Parteneri media: Ziarul News, România Pozitivă, Radio România Cultural, Historia, ACC Media Channel, Promenada Culturală, AICI A STAT, i-Tour.ro, daciccool.ro, Zeppelin.