Testele PISA: Ce ne arată rezultatele comparative 2015 - 2025

Infografic Monitorul Social
un proiect al Friedrich-Ebert-Stiftung România

În ultimii 10 ani, au scăzut considerabil cunoștințele și abilitățile elevilor la matematică, lectură și științe, atât în România, cât și la nivelul OCDE, arată analiza comparativă 2015-2025 realizată de Monitorul Social, proiect al Friedrich-Ebert-Stiftung Romania.

În România, scorul mediu PISA a scăzut în 2025 față de 2015 cu 25 de puncte la matematică, 21 de puncte la lectură și 10 puncte la științe. O evoluție similară se observă și la nivelul țărilor OCDE: în aceeași perioadă, scorurile medii au scăzut cu 27 de puncte la matematică, 32 de puncte la lectură și 11 puncte la științe.

Testarea PISA, desfășurată o dată la trei ani, își propune să măsoare cât de bine pot utiliza și aplica elevii de 15 ani cunoștințele și abilitățile de matematică, lectură și științe în contexte din viața de zi cu zi.

România, sub media OCDE

Elevii de 15 ani din România au obținut, în medie, scoruri mai scăzute decât media țărilor OCDE. În 2025, elevii români au obținut 425 de puncte la științe, 413 puncte la lectură și 419 puncte la matematică. România se află printre ultimele trei țări din UE în toate cele trei domenii evaluate. În Uniunea Europeană, elevii din Estonia și Finlanda au obținut cele mai bune rezultate la științe, cei din Estonia și Polonia la matematică și cei din Irlanda și Estonia la lectură. În urmă cu 10 ani, în anul 2015, elevii români obținuseră 435 de puncte la științe, 434 de puncte la lectură și 444 de puncte la matematică.

Media țărilor OCDE în 2025 a fost de 482 la științe, 461 la lectură și 463 la matematică. În 2015, tinerii din țările OCDE înregistraseră un scor mediu de 493 de puncte la științe, 493 la lectură și 490 la matematică. Totodată, în 2015, România se situa printre ultimele locuri în UE27 la fiecare dintre cele trei discipline, o tendință care a continuat în ultimii 10 ani.

În interpretarea scorurilor PISA, 20 de puncte corespund aproximativ unui an de școlarizare. Practic, diferențele față de media OCDE sugerează că elevii din România sunt, în mod convențional, cu aproximativ doi ani și jumătate în urma elevului mediu de 15 ani din țările OCDE, diferență care a persistat în ultimii 10 ani.

Mai mulți elevi nu au competențe de bază

Testele PISA din 2025 arată că aproximativ 38,5% dintre elevii de 15 ani din România se situează sub nivelul 2 în toate cele 3 discipline. Cu alte cuvinte, aproape 4 din 10 elevi nu ating pragul asociat competențelor de bază nici la matematică, nici la lectură, nici la științe.

Competențele de bază sunt măsurate prin atingerea cel puțin a nivelului 2 de competență pe scala PISA, care are valori de la 1 la 6, unde 1 = cel mai scăzut nivel de competență și 6 = cel mai ridicat nivel de competență.

Comparativ, în anul 2015, aproximativ 24,3% se situau sub nivelul 2 la toate cele trei discipline, creșterea fiind de aproximativ 14 puncte procentuale. Prin comparație, media OCDE este de 19,7%, creșterea față de 2015 fiind de aproximativ 7 puncte procentuale. În UE27, doar Cipru și Bulgaria înregistrează o pondere mai mare în anul 2025, de 43,5% și 41,9%, respectiv.

Pe discipline, datele din 2025 ilustrează că 52% dintre elevii români nu au competențe de bază la matematică, 48% la lectură și 46% la științe. Prin comparație, media țărilor OCDE este de 35% la matematică, 31% la citire și 26% la științe. Așadar, la cele trei discipline testate, aproximativ jumătate dintre elevii de 15 ani din România nu au obținut nivelul 2 de competență PISA, considerat pragul minim pentru competențe de bază.

Cu alte cuvinte, jumătate dintre elevii de 15 ani care sunt în sistem (așadar nu și cei care au abandonat școala) au dificultăți în aplicarea cunoștințelor în contexte simple din viața de zi cu zi. Rezultatele indică un deficit structural al competențelor de bază, decalajul față de media OCDE fiind constant în ultimii 10 ani, în toate cele trei domenii evaluate.

Foarte puțini elevi ating nivelurile superioare de competență

În ceea ce privește ponderea elevilor cu rezultate bune la oricare dintre cele trei discipline (nivelul 5 sau 6 de competență pe scala PISA), numai 4,8% dintre elevii de 15 ani din România s-au aflat în această situație, în ușoară creștere față de 2015, când procentul era de 4,1%. În rândul statelor UE27, România se află printre țările cu cele mai mici ponderi, alături de Bulgaria și Grecia.

Media țărilor OCDE este de 11,9% în anul 2025, în scădere față de 15,3% cât se înregistra în 2015.

Nici în cazul performanțelor ridicate pe fiecare disciplină situația nu este mai bună: în 2025, doar 2% dintre elevii români au atins nivelurile superioare la științe, 1% la lectură și 4% la matematică. Mediile OCDE în 2025 au fost de 7%, 8% și, respectiv, 6%.
România, printre țările în care statutul familiei influențează cel mai mult rezultatele la școală

Testele PISA din 2025 arată că, în România, există o diferență de 122 de puncte în privința rezultatelor la științe între elevii proveniți din familii cu statut socioeconomic ridicat și cei proveniți din familii cu statut socioeconomic scăzut. La acest capitol, România se află pe locul 87 din 90 de țări participante în ceea ce privește această disparitate.

În același timp, statutul socioeconomic explică 21,7% din variația rezultatelor la științe, una dintre cele mai ridicate ponderi dintre țările participante, România ocupând penultimul loc în clasamentul celor 90 de țări pentru care a fost calculat acest indicator.

Așadar, se poate argumenta că sistemul educațional românesc face prea puțin pentru a asigura incluziunea educațională și a compensa lipsa de resurse a elevilor proveniți din familii dezavantajate socioeconomic.

În 2015, diferența de punctaj la științe era de 76 de puncte între elevii care proveneau din familii cu statut socio-economic ridicat și cei care proveneau din familii cu statut socioeconomic scăzut. În același an, statutul socio-economic explica 13,8% din variația rezultatelor la științe, similar cu media OCDE de 12,9%.

***

Infograficul poate fi consultat la adresa:
https://romania.fes.de/ro/e/testele-pisa-ce-ne-arata-rezultatele-comparative-2015-2025.html

Sursa datelor:

Ministerul Educației (2026). Sistemul educațional românesc în oglinda evaluărilor naționale și internaționale: Focus PISA 2025. Accesibil la: https://www.edu.ro/press_rel_64_26_PISA_2025_rezultate_RO

OCDE (2026), PISA 2025 Results (Volume I): Future-Ready Students, PISA, OCDE Publishing, Paris, https://doi.org/10.1787/73451bc5-en.

OCDE (2023), PISA 2022 Results (Volume I): The State of Learning and Equity in Education, PISA, OCDE Publishing, Paris, https://doi.org/10.1787/53f23881-en.

OCDE (2019), PISA 2018 Results (Volume I): What Students Know and Can Do, PISA, OCDE Publishing, Paris, https://doi.org/10.1787/5f07c754-en.

OCDE (2016), PISA 2015 Results (Volume I): Excellence and Equity in Education, PISA, OCDE Publishing, Paris, https://doi.org/10.1787/9789264266490-en.