Academia Română trasează viitorul patrimoniului epistemic la Congresul Național al Istoricilor Români.

Divizia de Istoria Științei (CRIFST) lansează o dezbatere strategică despre trecerea de la simple documente scanate la biblioteci digitale distribuite, conectate la infrastructurile globale de cercetare, în cadrul Mesei Rotunde 'De la arhivă la biblioteci digitale distribuite. Noile infrastructuri ale cunoașterii în era transformării digitale'.

București / Septembrie 2026

În era Transformării Digitale, salvarea și valorificarea patrimoniului istoric și științific depind exclusiv de interoperabilitate, securitate cibernetică, tehnologii emergente și integrarea în ecosisteme europene și globale de date.

'Pentru a păstra relevanța patrimoniului epistemic românesc, societatea noastră trebuie să facă trecerea decisivă de la digitalizarea primară la transformarea digitală veritabilă. Astăzi nu mai vorbim doar despre arhive locale, ci despre infrastructuri integrate de cunoaștere și inovare. În era digitală, ceea ce nu poate fi indexat, clasificat, integrat și utilizat practic nu există pentru cercetarea globală.', au subliniat organizatorii mesei rotunde.

Dezbaterea a reunit cercetători, cadre universitare și experți în inovare și securitate informațională, abordând cinci direcții fundamentale:

1. Rolul arhivelor digitale științifice ca fundament al inovării și cercetării de frontieră.

2. Procesele metodologice de transformare a arhivelor în rețele distribuite și accesibile cercetătorilor și modelelor de Inteligență Artificială (AI).

3. Arhitectura multinivel a infrastructurilor integrate. corelarea ecosistemului românesc (RoEduNet, Anelis Plus, EOSC-RO etc.) cu rețelele paneuropene (EOSC, Europeana, DARIAH, CLARIN) și globale.

4. Guvernanță și cadre legale. Principiile FAIR și metadate semantice (Dublin Core, E-ARK, OAIS).

5. Securitatea cibernetică și reziliența infrastructurilor critice. Garanția confidențialității și a interoperabilității durabile (NIS2, Data Governance Act și eIDAS 2.0).

Evenimentul a fost structurat într-o sesiune dinamică de dezbatere tehnică și Q&A interactiv moderată de Lect. Univ. Dr. Tiberiu Tănase (Secretar DIS - CRIFST, Academia Română) și Drd. Adriana Nițescu (Doctorand UPB - SD AIMA) cu implicarea speakerilor: Dr. Mădălina Giurgescu (Profesor Dep. Matematici Aplicate - ASE București), Drd. Traian Ostahie (Doctorand Facultatea de Istorie - Universitatea Oradea) și Adrian Ghenade (Licențiat în Drept și Istorie - Universitatea București)

Dincolo de dezbaterile teoretice, masa rotundă marchează baza unui instrument strategic concret: Ghidul de Transformare Digitală a Arhivelor Digitale Științifice destinat universităților, centrelor de cercetare și cercetătorilor din România, oferind standarde practice de organizare a metadatelor, protocoale comune de schimb de date și soluții conforme normelor naționale și europene.

Prin această inițiativă, Academia Română (DIS - CRIFST) își reconfirmă rolul de garant al memoriei istorice, deschizând arhivele românești către cercetarea globală fără frontiere.