MVI SOLICITÃ COMISIEI EUROPENE EVALUAREA PROGRAMÃRII INVESTIȚIILOR FEROVIARE PE FLANCUL ESTIC AL ROMÂNIEI

Lipsa unui calendar finanțat pentru principalele sectoare TEN-T din est poate pune în pericol îndeplinirea obiectivelor europene și reziliența conexiunilor cu Republica Moldova și Ucraina

Asociația Moldova Vrea Infrastructură - MVI a transmis Comisiei Europene o informare tehnică și o solicitare de clarificare privind Strategia de dezvoltare a infrastructurii feroviare 2026-2030, aprobată de Guvernul României prin HG nr. 635/2026.

Demersul a fost adresat Direcției Generale Mobilitate și Transport - DG MOVE și coordonatorului european al Coridorului Marea Baltică-Marea Neagră-Marea Egee, cu informarea DG REGIO și a Reprezentanței Comisiei Europene în România.

MVI solicită Comisiei să evalueze dacă Strategia și documentele naționale de finanțare și implementare care urmează să fie elaborate pot asigura modernizarea sectoarelor feroviare din estul României care aparțin rețelei transeuropene de transport sau îndeplinesc o funcție importantă pentru conectivitatea transfrontalieră, coeziunea teritorială și mobilitatea cu utilizare duală.

Demersul privește în special sectoarele:

* Ploiești-Bacău-Suceava-Vicșani;
* Pașcani-Iași-Ungheni;
* Suceava-Apahida;
* conexiunile feroviare complementare ale Moldovei, relevante pentru accesibilitatea și redundanța rețelei.

Aceste axe asigură legăturile feroviare ale României cu Republica Moldova și Ucraina și se intersectează cu obiectivele Coridorului european de transport Marea Baltică-Marea Neagră-Marea Egee.

Un cadru de implementare încă incomplet

Analiza MVI nu susține că Strategia este lipsită de investiții în estul României.

Documentul aprobat cuprinde proiecte și intervenții punctuale importante, între care lucrări pe relația Roman-Iași-Frontieră, electrificarea Iași-Frontieră-Ungheni, intervenții la poduri, podețe, tuneluri și treceri la nivel, proiecte de semnalizare și Trenul Metropolitan Iași.

Problema identificată este absența unui traseu complet, finanțat, etapizat și verificabil pentru modernizarea integrală a principalelor sectoare TEN-T din regiune.

Răspunsul transmis MVI de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii arată că modernizarea infrastructurii TEN-T Ploiești-Vicșani și Pașcani-Ungheni va fi realizată în funcție de identificarea surselor de finanțare și în etape corelate cu disponibilitatea acestora.

În același timp, punctul 60 al Strategiei precizează că planul efectiv de finanțare pentru următorii cinci ani urmează să fie stabilit și aprobat ulterior. În continuare vor fi elaborate contractul de activitate și performanță al administratorului infrastructurii și planul de afaceri, inclusiv planul fezabil de investiții.

În aceste condiții, MVI solicită Comisiei să analizeze dacă Strategia și instrumentele ulterioare, evaluate împreună, pot oferi un parcurs credibil pentru respectarea cerințelor și termenelor aplicabile fiecărui sector TEN-T.

Doar 0,75% din necesarul estimat pentru obiectivul B.1 vizează explicit flancul estic

Pentru cele opt proiecte incluse în programarea financiară aferentă obiectivului B.1, Strategia indică un necesar estimat total de aproximativ 28,85 miliarde de lei.

Din acest total, aproximativ 215,8 milioane de lei reprezintă necesarul estimat aferent proiectului de îmbunătățire a trecerii feroviare de frontieră Vicșani-Vadul Siret. Suma reprezintă aproximativ 0,75% din necesarul estimat pentru grupul celor opt proiecte.

Acest procent nu reprezintă întreaga finanțare feroviară destinată Moldovei și nu poate fi interpretat ca o alocare bugetară definitivă. Valorile din Strategie au naturi și stadii diferite și includ estimări ale necesarului de finanțare, valori eligibile și valori totale ale unor proiecte.

Indicatorul evidențiază însă concentrarea programării aferente obiectivului B.1 și trebuie analizat împreună cu lipsa unui calendar financiar pentru modernizarea integrală a axelor Ploiești-Vicșani și Pașcani-Ungheni.

Solicitările adresate Comisiei Europene

MVI solicită Comisiei Europene:

1. să confirme, pentru fiecare sector analizat, încadrarea în rețeaua TEN-T, apartenența la Coridorul european de transport, funcțiile pentru traficul de călători și de marfă, cerințele tehnice și termenele aplicabile;

2. să analizeze dacă Strategia și documentele naționale ulterioare de finanțare și implementare pot asigura un parcurs credibil, finanțat și monitorizabil pentru realizarea obiectivelor TEN-T;

3. să solicite autorităților române clarificări privind sursele de finanțare, etapele de proiectare și achiziție, obiectivele anuale și termenele pentru
sectoarele Ploiești-Vicșani, Pașcani-Iași-Ungheni și Suceava-Apahida;

4. să ia în considerare nevoile verificate ale sectoarelor feroviare estice în elaborarea planului de lucru al Coridorului Marea Baltică-Marea
Neagră-Marea Egee și, unde este relevant, în programele europene privind infrastructura, coeziunea, conectivitatea transfrontalieră și mobilitatea
militară;

5. să indice serviciul Comisiei care va analiza informarea și dacă sunt necesare documente sau clarificări suplimentare din partea MVI.

Neconcordanță între răspunsul Ministerului și Strategia aprobată

Memorandumul semnalează și o neconcordanță între răspunsul oficial transmis MVI de Ministerul Transporturilor și forma aprobată a Anexei 5.3.

Ministerul a comunicat că nu a emis și nu putea emite un 'acord de principiu' pentru desființarea unor linii înainte de parcurgerea procedurilor prevăzute de legislația română și că formularea din etapa consultării fusese înlocuită.

Cu toate acestea, Anexa 5.3 aprobată păstrează afirmația potrivit căreia Ministerul ar fi transmis un asemenea acord pentru toate cele 45 de secții propuse pentru închidere. Lista include secțiile Crasna-Huși și Dolhasca-Fălticeni, pentru care MVI solicitase conservarea și reevaluarea.

MVI cere reconcilierea documentelor oficiale și confirmarea faptului că orice procedură de închidere va fi precedată de studiile, consultările și aprobările prevăzute de lege.

'Nu solicităm Comisiei Europene o distribuire regională administrativă a fondurilor și nu afirmăm anticipat că a fost demonstrată o încălcare a
Regulamentului TEN-T. Solicităm o verificare tehnică serioasă: dacă România are, pentru principalele conexiuni feroviare ale flancului estic, proiecte clar definite, surse de finanțare, etape și termene compatibile cu angajamentele europene. În lipsa acestora, poate fi afectată continuitatea coridorului către Republica Moldova și Ucraina, precum și capacitatea rețelei de a răspunde cerințelor civile și de mobilitate duală', a declarat Adrian Covăsnianu, președintele Asociației Moldova Vrea Infrastructură.

Solicitare de evaluare, nu plângere formală

Documentul transmis Comisiei este o informare de bună-credință din partea unei organizații a societății civile și o solicitare de clarificare tehnică. El nu este formulat ca o plângere oficială privind încălcarea dreptului Uniunii Europene și nu pretinde că existența unei încălcări a fost deja stabilită.

MVI solicită verificarea faptelor, a clasificării fiecărui sector, a cerințelor tehnice, a termenelor și a parcursului de implementare, precum și utilizarea concluziilor în activitatea de monitorizare a coridorului european.

Dosarul transmis Comisiei cuprinde:

* memorandumul tehnic și solicitarea de evaluare formulate de MVI;

* cele 11 propuneri transmise de MVI în etapa consultării publice;

* răspunsul oficial al Ministerului Transporturilor și Infrastructurii;

* Hotărârea Guvernului nr. 635/2026;

* Strategia aprobată în forma completă, împreună cu toate anexele.

MVI va informa public asupra răspunsului Comisiei Europene și asupra eventualelor clarificări solicitate autorităților române.

Asociația Moldova Vrea Infrastructură este o organizație civică independentă, apolitică și echidistantă, care promovează dezvoltarea infrastructurii și reducerea decalajelor de conectivitate ale regiunii Moldovei prin analize, propuneri și intervenții fundamentate pe documente și date publice.