România nu își poate permite ca zgomotul politic să acopere problemele reale: energie, PNRR, Nuclearelectrica și miliarde de euro angajate de stat

În aceste zile, spațiul public românesc este ocupat aproape integral de negocieri politice, funcții, conflicte între partide, scenarii de guvernare și scandaluri succesive. Nu afirm că există o operațiune coordonată de distragere a atenției și nu intenționez să alimentez teorii care nu pot fi probate.

Dar consider că avem obligația să punem o întrebare mult mai serioasă: în timp ce România este absorbită de zgomotul politic, cine mai urmărește deciziile cu adevărat importante care se iau în aceste zile și care vor produce efecte asupra securității energetice, bugetului public și economiei pentru ani de zile?

În primul rând, situația Sistemului Electroenergetic Național trebuie tratată cu maximă seriozitate.

Cadrul excepțional instituit prin HG nr.603/2026 și prelungit până la 30 septembrie permite Transelectrica, dacă siguranța SEN o impune, să recurgă succesiv la măsuri precum activarea rezervelor de producție, reducerea exporturilor și, numai în ultimă instanță, limitarea în tranșe a consumului unor mari consumatori economici. Guvernul însuși precizează că această ultimă măsură este preventivă, că nu vizează populația și că este probabil să nu fie aplicată.

Dar simplul fapt că un asemenea instrument este necesar arată nivelul de vulnerabilitate la care s-a ajuns.

Situația este agravată de debitul extrem de redus al Dunării și de problemele de alimentare cu apă de răcire ale Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă.

Pentru asigurarea debitelor necesare au fost aprobate intervenții extraordinare pe Dunăre, inclusiv utilizarea unor nave sau barje lestate, sisteme de pontoane, hidrobaraje și pompe de mare capacitate.

La 8 septembrie, reprezentanții Ministerului Energiei au arătat că există posibilitatea ca nivelul apei să rămână insuficient pentru repornirea centralei pe parcursul lunii septembrie și au indicat un deficit de producție în SEN de ordinul a 1.200-1.300 MW.

Acestea sunt probleme de securitate energetică națională și trebuie explicate public, cu cifre și scenarii concrete.

În același timp, România se află, prin Legea nr.162/2026, într-o situație de criză declarată pe piața țițeiului și a produselor petroliere până la 31 octombrie 2026, cu posibilitatea prelungirii acesteia. Sunt aplicate mecanisme speciale privind accizele și protejarea economiei de evoluția prețurilor carburanților.

Avem, așadar, în aceeași perioadă, vulnerabilități majore atât pe piața electricității, cât și pe cea a carburanților.

În al doilea rând, septembrie este luna decisivă pentru închiderea financiară a PNRR.

Potrivit datelor oficiale prezentate de Guvern, cererea finală de plată, cererea nr. 6, trebuie transmisă Comisiei Europene până cel târziu la 30 septembrie 2026 și are o valoare netă de aproximativ 4,35 miliarde de euro.

În același timp, din cererea de plată nr.3 sunt încă suspendate aproximativ 869,8 milioane de euro aferente unor jaloane considerate neîndeplinite satisfăcător.

Românii trebuie să știe exact ce jaloane au fost realizate, ce obligații nu au fost îndeplinite, ce sume riscă să fie pierdute și, mai ales, ce investiții începute prin PNRR vor trebui continuate ulterior din bugetul național.

Aceste informații nu pot fi îngropate sub disputele politice ale momentului.

În al treilea rând, pe 10 septembrie, Adunarea Generală Extraordinară a Acționarilor Nuclearelectrica are pe ordinea de zi aprobarea publicării raportului Corpului de Control al Prim-ministrului privind activitatea companiei în legătură cu proiectul reactoarelor modulare mici de la Doicești.

Sinteza oficială deja publicată de Guvern ridică probleme care justifică o transparență integrală.

Potrivit acesteia, pentru partea de aproximativ 52 de hectare aferentă proiectului nuclear, valoarea totală a transferului și a costurilor refacturate a ajuns la aproximativ 46 milioane de euro, în condițiile în care valoarea de piață stabilită în evaluarea menționată în raport era de aproximativ 24,45 milioane de euro, iar cheltuielile cumulate ale proiectului ajunseseră la aproximativ 275,8 milioane de dolari la 31 martie 2026.

Acestea sunt constatările Corpului de Control și nu reprezintă prin ele însele stabilirea unei răspunderi penale sau civile. Tocmai de aceea, raportul integral trebuie să devină public, iar toate explicațiile și pozițiile Nuclearelectrica trebuie analizate în mod transparent.

În al patrulea rând, în Monitorul Oficial din 2 septembrie a intrat în vigoare un mecanism nou prin care Exim Banca Românească poate acorda, în numele și în contul statului, finanțări temporare întreprinderilor publice ale căror venituri sunt indisponibilizate pentru obligații ale statului provenite din litigii internaționale.

Finanțările pot fi acordate fără dobândă și pentru o perioadă de până la cinci ani, în baza unor hotărâri individuale ale Guvernului.

Nu afirm că acest mecanism este nejustificat. Spun însă că orice asemenea finanțare trebuie să fie complet transparentă, deoarece consecințele unor litigii internaționale se pot transforma în obligații și riscuri suportate, direct sau indirect, din resursele statului.

În sfârșit, România a intrat și în etapa efectivă de utilizare a instrumentului european SAFE. Vorbim despre un împrumut de până la aproximativ 16,68 miliarde de euro, din care România a primit deja 2,5 miliarde de euro prefinanțare.

Sunt resurse necesare securității naționale, dar tocmai dimensiunea lor obligă la maximă transparență, control parlamentar și protejarea interesului economic al României.

Nu putem accepta ca miliarde de euro să fie tratate în spațiul public doar prin comunicate generale, fără ca Parlamentul și cetățenii să poată urmări clar destinația banilor, calendarul contractelor, producția realizată în România și obligațiile financiare pe termen lung.

Adevărata agendă a României nu poate fi redusă la cine ocupă un minister sau cine câștigă o confruntare politică de moment.

În câteva săptămâni se suprapun securitatea energetică, problemele de la Cernavodă, închiderea PNRR, un raport major privind proiectul nuclear de la Doicești, noi mecanisme de finanțare a obligațiilor statului și angajamente financiare strategice de ordinul zecilor de miliarde de euro.

Ca parlamentar, consider că obligația noastră este să urmărim aceste lucruri înainte de a deveni crize și înainte ca nota de plată să ajungă la cetățeni.

Voi solicita în continuare instituțiilor competente documentele și clarificările necesare privind situația reală a Sistemului Electroenergetic Național și scenariile de intervenție, costurile și lucrările extraordinare pentru asigurarea funcționării CNE Cernavodă, situația exactă a jaloanelor PNRR, raportul integral privind Nuclearelectrica și proiectul SMR de la Doicești, precum și modul de utilizare a noilor mecanisme de finanțare și a resurselor SAFE.

Românii au dreptul să știe nu doar despre ce se ceartă politicienii astăzi, ci și ce decizii se iau, ce obligații financiare se asumă și în ce stare se află infrastructura strategică a țării.

Transparența nu este o opțiune și controlul parlamentar nu este un inconvenient.

Sunt obligații într-un stat democratic.

Deputat Macovei Ilie Simona-Elena
Lider al Grupului parlamentar S.O.S. România
Vicepreședinte, Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții

09.06.2026