'PORȚILE MILENIILOR' S-AU REDESCHIS!

CERCETÃRILE ARHEOLOGICE CONTINUÃ PE BASTIONUL SF. IOAN DE CAPISTRANO DIN ALBA IULIA

Cercetările arheologice sistematice de pe Bastionul Sf. Ioan de Capistrano, în partea de est a Cetății Alba Carolina, au fost reluate și extinse în acest an.

Cercetarea urmărește documentarea unui important punct de acces în fortificațiile orașului, unde, pe același aliniament, se succed trei porți aparținând unor epoci diferite: porta praetoria a castrului legiunii a XIII-a Gemina, Poarta medievală Sfântul Gheorghe și Poarta Carol (Poarta a III-a) a cetății bastionare.

Cercetarea din zona Porții Sfântul Gheorghe aduce informații importante privind configurația și caracterul monumental al acestui ansamblu defensiv medieval. Anul trecut a fost identificat nivelul de subsol al turnului medieval al porții, spațiu în care, potrivit surselor, a funcționat o temniță. Ansamblul era alcătuit dintr-un turn rectangular cu mai multe niveluri și o barbacană circulară construită la începutul sec. al XVI-lea.
Poarta este legată de intrarea lui Mihai Viteazul în cetatea Bălgradului, la 1 noiembrie 1599, eveniment consemnat și popularizat în secolul al XIX-lea de Nicolae Bălcescu. Descoperirea unui loc legat de un eveniment istoric are o puternică semnificație pentru comunitate. Mihai Viteazul rămâne o figură importantă în istoria națională, iar intrarea sa în cetate prin Poarta Sf. Gheorghe a transformat acest loc într-un simbol. A pătrunde într-o cetate reprezenta un act cu valoare ritualică, accesul reprezentând puterea și controlul.

Descoperirea acestei porți medievale este și un prilej de a cunoaște o istorie documentată și autentică. În același timp, credem că va aduce și o schimbare în modul în care publicul percepe arheologia. Ea arată că, prin documentare atentă și prin colaborarea cu alte discipline, cum sunt cartografia și topografia, arheologia poate oferi oamenilor subiecte relevante și captivante despre locuri încărcate de semnificație istorică.

Deși cercetarea aici este dificilă din cauza adâncimii și a amplasamentului pe bastion, anul acesta am extins săpătura pentru a verifica și documenta în continuare structurile identificate în teren în raport cu planul cetății întocmit de Giovanni Morando Visconti în 1711.

La aproximativ 4 m adâncime, sub fundațiile medievale, a fost identificată și poarta estică a castrului legiunii a XIII-a Gemina, porta praetoria. Aceasta este una dintre marile descoperiri ale cercetărilor din anul 2025 și reprezenta poarta principală a castrului, prin care se realiza accesul, pe via praetoria, către clădirea comandamentului militar, principia.

Identificarea porții praetoria contribuie la clarificarea planimetriei castrului legiunii a XIII-a Gemina și la înțelegerea organizării spațiului militar. Castrul de la Apulum, face parte din bunul cultural serial 'Frontierele Imperiului Roman - Dacia', înscris pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO în 2024. De asemenea, o porțiune din zidul curtinei estice a cetății medievale suprapune zidul estic al palaestrei castrului roman. Palaestra era o curte dreptunghiulară alungită, deschisă și înconjurată de colonade, destinată exercițiilor fizice și antrenamentelor soldaților legiunii.

Am putut observa stratigrafic distrugerea și demolarea sistematică a structurilor de zidărie medievale întreprinsă de autoritățile habsburgice în a doua jumătate a sec. al XIX-lea. Totodată, au fost descoperite urmele zidului care împrejmuia complexul monastic al franciscanilor bulgari, stabiliți la Alba Iulia în 1711. Mănăstirea a fost construită în partea de sud a bastionului, biserica și claustrul fiind finalizate până la mijlocul secolului al XVIII-lea. Afectată de asediul cetății din 1849, mănăstirea a fost demolată după anul 1860 de autoritățile militare austriece.

Un obiectiv important îl reprezintă conservarea in situ a vestigiilor, urmată de un proiect de restaurare și punere în valoare prin amenajarea unui circuit turistic. Ansamblul 'Porțile Mileniilor' poate deveni, în perspectivă, un traseu turistic spectaculos, oferind vizitatorilor posibilitatea de a urmări succesiunea epocilor și fortificațiilor reprezentative pentru istoria orașului Alba Iulia.

Anul trecut, pe șantierul arheologic a fost organizat un eveniment 'Porțile Deschise', care a oferit vizitatorilor posibilitatea de a vedea descoperirile. Și în acest an, în luna octombrie, vom organiza pentru publicul larg un nou eveniment 'Porțile Deschise ale Mileniilor'.

Cercetarea arheologică sistematică este organizată de Muzeul Național al Unirii Alba Iulia, în cadrul unui proiect finanțat din bugetul alocat de Consiliul Județean Alba, fiind coordonată de dr. Anca Timofan, arheologă în cadrul muzeului. Restaurarea și conservarea artefactelor este realizată de specialiștii muzeului: dr. Dan Anghel, dr. Sidonia Olea, Sorin Șerban, Valentin Deleanu, Radu-Andrei Sebeni, Dana Zudor și dr. Monica Druță.

Documentarea fotogrammetrică este realizată de Teodor Muntean, iar topografia arheologică de ing. Cosmin Vesa.

Echipa de săpătură este alcătuită în acest an din: Iosif Năcreală, Gheorghe Pâclișan, Cosmin Tomotaș, Ciprian Florea și Lucrețiu Florea, alături de studenții Universității '1 Decembrie 1918' din Alba Iulia: Alexandru Pîțan, Alexandru Ignea, Iustin Giurgiu, Sergiu Anghel și Alexandru Petrașcu.

Un sprijin important în desfășurarea cercetării arheologice l-a reprezentat implicarea profesioniștilor din cadrul Batalionului 136 Geniu 'Apulum' din Cetate, care au realizat cu atenție și precizie intervențiile mecanizate necesare pe șantier.

Cercetarea se desfășoară pe un teren aflat în concesiunea S.C. Matias Group S.R.L., iar echipa de cercetare mulțumește domnului Cosmin Matieș pentru colaborare.