Acces și participare la educație în România

Infografic Monitorul Social un proiect al Friedrich-Ebert-Stiftung România

În România, doar 75,2% dintre copiii și tinerii cu vârsta de 3-23 de ani erau înscriși într-o formă de învățământ în anul școlar 2024-2025, conform datelor publicate de Ministerul Educației și Cercetării, analizate de Monitorul Social. În ultimii cinci ani, participarea la educație, măsurată prin rata brută de cuprindere în învățământ, a înregistrat o ușoară scădere la toate nivelurile de educație.

Participarea la educație de calitate este esențială pentru ca toți elevii să dobândească competențe de bază, să aibă șanse mai mari de a obține venituri decente și de a ieși din sărăcie, precum și de a participa la viața civică și comunitară. Totodată, accesul echitabil la educație contribuie la construirea unor societăți mai coezive și incluzive din punct de vedere social și economic. Una dintre cele mai persistente provocări ale sistemului educațional românesc o reprezintă decalajul dintre mediul rural și cel urban: rata brută de cuprindere este constant mai scăzută în mediul rural, indicând inegalități semnificative în ceea ce privește accesul și participarea la educație.

Rata brută de cuprindere în învățământ este calculată ca raport dintre numărul de preșcolari, elevi, studenți și populația de vârstă oficială care corespunde cu participarea la educație (3-23 de ani). În continuare, analiza se concentrează asupra participării la educația preșcolară și asupra nivelurilor de învățământ primar, gimnazial și secundar-superior (școală profesională și liceu).

Învățământul preșcolar: primul pas pentru participarea școlară

Rata brută de cuprindere în învățământul preșcolar, calculată ca raport între numărul de preșcolari și populația din cohorta corespunzătoare vârstei de 3-5 ani, a fost de 86,3% în anul 2025, în creștere față de ultimii 5 ani, explicată de creșterea participării, în special în mediul urban. Există diferențe considerabile în funcție de mediul de rezidență: în mediul urban este de 98,4%, iar în mediul rural este de 74%. Acest lucru poate ascunde inegalități în accesul la învățământul preșcolar, asociate în principal cu distanța până la unitățile de învățământ. În mediul rural, unitățile de învățământ preșcolar sunt concentrate în special în satele reședință de comună, ceea ce poate îngreuna accesul copiilor din localitățile mai mici sau mai izolate. Datele indică, de asemenea, o participare mai redusă în cazul copiilor de 3 ani (69,2%), și în mod particular a copiilor de 3 ani din mediul rural (60,2%).

Participarea la educația preșcolară are o importanță deosebită deoarece reprezintă prima etapă a socializării instituționale și contribuie la pregătirea copiilor pentru participarea la educația formală. În general, copiii care frecventează grădinița au rezultate educaționale și niveluri de participare ulterioare mai ridicate decât cei care nu beneficiază de educație preșcolară. Prin urmare, accesul inegal la educația timpurie poate contribui la apariția unor diferențe care se amplifică ulterior pe parcursul traseului educațional.

Participare redusă în învățământul primar și gimnazial

Rata brută de cuprindere în învățământul primar a fost de 85,1% în anul 2025, în ușoară creștere față de 2024 și 2023, dar sub nivelul din 2020 și 2021. Deși învățământul este obligatoriu, un procent substanțial de elevi de vârstă școlară nu se află la primul nivel al sistemului de învățământ. Această situație este importantă nu doar prin efectele sale imediate, ci și prin consecințele pe termen lung: necuprinderea în învățământul primar poate reduce probabilitatea continuării școlarizării.

Diferențele dintre mediile de rezidență sunt, din nou, foarte mari. Rata brută de cuprindere este de 98,5% în urban, față de 71,5% în rural, cea mai mare inegalitate din ultimii 5 ani școlari. Magnitudinea acestei diferențe indică necesitatea unei analize sistematice a modului în care rețeaua școlară deservește comunitățile rurale și a barierelor care limitează participarea copiilor din aceste comunități.

Rata brută de cuprindere în învățământul gimnazial a fost de 80,7%, situându-se sub nivelul înregistrat în învățământul primar. Totodată, este cea mai redusă valoare a indicatorului din ultimii 5 ani. Astfel, pe măsură ce elevii avansează de la primar la gimnazial și parcurg cei patru ani ai învățământului gimnazial, participarea școlară se diminuează în raport cu populația de vârstă corespunzătoare acestui nivel educațional. Și la acest nivel, decalajul dintre urban și rural este semnificativ: rata brută de cuprindere este de 96% în urban și de 65,6% în rural. Diferența de peste 30 de puncte procentuale, cea mai ridicată din ultimii 5 ani, sugerează că inegalitățile teritoriale (care trebuie înțelese și ca inegalități economice și educaționale, având în vedere că în mediul rural este suprareprezentată populația cu niveluri mai reduse de educație formală și cu venituri mai mici) reprezintă una dintre principalele provocări pentru participarea școlară în România.

Tranziția către învățământul secundar superior

Rata brută de cuprindere în învățământul profesional și liceal a fost de 78,6%, în scădere față de perioada 2021-2023. Deși nu există date defalcate în funcție de mediul de rezidență, având în vedere că rețeaua școlară care organizează învățământul secundar superior este localizată preponderent în mediul urban, ne putem aștepta la dificultăți în contextul tranziției din ciclul secundar inferior către ciclul secundar superior. Elevii din mediul rural se pot confrunta cu bariere suplimentare de participare, asociate distanței, transportului, costurilor și disponibilității limitate a unor opțiuni educaționale în proximitatea domiciliului.

Nu se observă diferențe majore în rata de cuprindere în funcție de sex: 79,4% în cazul fetelor și 77,8% în cazul băieților. Totuși, distribuția pe filiere este diferită: băieții sunt suprareprezentați în învățământul profesional, în timp ce fetele sunt mai bine reprezentate în învățământul liceal.

Datele privind rata brută de cuprindere evidențiază o problemă structurală a sistemului educațional românesc. Pe de o parte, participarea este mai redusă pe măsură ce elevii avansează în sistem și, pe de altă parte, există diferențe foarte mari de participare între elevii din mediul rural și cei din mediul urban. În acest context, îmbunătățirea participării trebuie să fie însoțită de politici explicite de reducere a inegalităților, precum accesibilizarea educației timpurii, reorganizarea rețelei școlare în funcție de nevoile comunităților din mediul rural, asigurarea sau extinderea transportului școlar.

***
Infograficul poate fi consultat la adresa: https://romania.fes.de/ro/e/acces-si-participare-la-educatie-in-romania.html

Sursa datelor: - Ministerul Educației și Cercetării - Raport privind starea învățământului preuniversitar din România (2025). https://www.edu.ro/sites/default/files/_fișiere/Minister/2025/div/Rapoarte_sistem/RAport_Stare_invatamant_preuniversitar_2024-2025.pdf

Prelucrare date și concepere text: Sebastian Țoc
Infografic: Pascalone Media SRL
Mass media poate prelua textul și infograficul, cu indicarea sursei.