Continuă programul de învățare ludică a limbii române în Miercurea-Ciuc

După succesul înregistrat anul trecut continuă și în acest an, în Miercurea-Ciuc, inițiativa care îi ajută pe copii să învețe limba română prin activități ludice și bazate pe experiențe. În centrul inițiativei nu se află ora de limbă în sensul tradițional al cuvântului, ci comunicarea naturală: copiii folosesc limba română în timp ce se joacă, discută și creează.

Programul se desfășoară cu sprijinul Primăriei Miercurea-Ciuc și este implementat de Fundația 'Eszterlanc', sub îndrumarea profesională a învățătoarei Kirmajer Eniko. Activitățile sunt susținute de profesoara de dezvoltare lingvistică Oana Borviz, vorbitoare nativă de limba română, care face procesul de învățare mai atractiv prin cântece, scenete de teatru, desen, fragmente de filme și povești.

Potrivit viceprimarului Sogor Eniko, dificultățile întâmpinate de copiii vorbitori nativi de limba maghiară în învățarea limbii române sunt cauzate, în primul rând, de lipsa unui mediu lingvistic natural.

'Este important să spunem acest lucru, deoarece tocmai acest aspect determină și modul în care putem oferi un sprijin real. Competențele de bază necesare învățării unei limbi străine se dezvoltă cel mai ușor în copilăria timpurie - tot atunci se formează cel mai repede și curajul de care copilul are nevoie pentru a folosi vocabularul și cunoștințele lingvistice pe care încă le dezvoltă. Tocmai de aceea administrația locală sprijină acest program: pentru a compensa lipsa mediului lingvistic, acesta oferă un cadru și metode ludice pentru învățarea limbii. Un element-cheie al programului este faptul că specialistul care conduce activitățile este vorbitor nativ de limba română și comunică exclusiv în limba română cu copiii. Tocmai faptul că pot comunica cu cadrul didactic doar în limba română îi ajută foarte mult în procesul de învățare: creează acea situație lingvistică reală în care vorbirea nu este o sarcină, ci o necesitate', a declarat Sogor Eniko.

În prezent, la program participă elevii din clasele a III-a și a IV-a din zece clase: patru grupe de la Liceul de Arte 'Nagy Istvan' și șase de la Școala Gimnazială 'Petofi Sandor'. În cadrul activităților desfășurate săptămânal, accentul este pus pe utilizarea practică a limbii și pe experiențe pozitive de învățare.

Faptul că această abordare este eficientă și pentru copii este confirmat și de propriile lor feedback-uri. La întâlnirea de informare care a marcat lansarea programului, copiii participanți au povestit cu bucurie ce le place cel mai mult la activități: au menționat în special jocurile, conversațiile și activitățile creative desfășurate împreună, printre acestea numărându-se și realizarea de postere.

Kirmajer Eniko a arătat că experiența anului școlar precedent demonstrează că activitățile regulate au adus deja o îmbunătățire vizibilă a cunoștințelor de limba română ale copiilor.

'Nu am ajuns încă la nivelul la care să poată spune oricând orice în limba română, însă, analizând compunerile și propozițiile lor, observăm că se exprimă din ce în ce mai corect. În același timp, cel mai important lucru este motivația lor: ca învățarea limbii române să devină ceva firesc pentru ei. Acest lucru este demonstrat și de faptul că există copii care în clasa a II-a încă nu îndrăzneau să vorbească la ore, iar astăzi ridică mâna cu curaj și participă la conversații', a declarat Kirmajer Eniko, coordonatoarea profesională a programului.

Conform Oanei Borviz, învățarea unei limbi este un proces de durată, motiv pentru care nu se poate aștepta ca, după unul sau doi ani, copiii să comunice cu încredere în limba română în orice situație. Activitățile regulate și experiențiale pot crea însă baze lingvistice solide, pe care va fi mai ușor să se construiască ulterior. Prin urmare, scopul programului nu este de a înlocui predarea limbii române în școală, ci de a o completa. Pe baza experienței acumulate până în prezent și a cererii existente, administrația locală intenționează să extindă în continuare programul.

3 septembrie 2026