Niculina Stelea (senator AUR): 'Reforma PSD: păstrarea unei stări de fapt toxice pentru România'

Senatorul AUR Niculina Stelea critică prioritățile de reformă a statului anunțate de PSD. Potrivit senatorului, propunerile social-democraților urmăresc, de fapt, păstrarea actualei stări de fapt, ignorând marile teme în materie de reformă așteptate de români și pe care AUR le susține: reorganizare administrativ-teritorială, comasarea sau desființarea instituțiilor inutile și reducerea numărului de parlamentari la 300.

'Am parcurs cu creionul în mână documentul lansat în spațiul public de PSD intitulat 'Acordul celor zece priorități naționale'.

Mi-a atras atenția capitolul referitor la 'Reforma statului și servicii publice care funcționează'. Spun cei de la PSD acolo că vor să facă un audit funcțional al administrației centrale, al agențiilor și al companiilor de stat, cu identificarea suprapunerilor și a golurilor de capacitate. De asemenea, doresc un portal public unic, cont digital unic și dosar electronic unic pentru relația cetățeanului și a firmei cu statul. Cer și înființarea unei unități centrale pentru proiecte majore, cu sprijin tehnic pentru administrațiile locale care nu au capacitate de pregătire.

Toate aceste lucruri se traduc într-un singur fel: dorința partidului vechi de a păstra actuala stare de fapt a lucrurilor pe care o consideră avantajoasă politic și electoral. Asta înseamnă o opoziție asumată la orice tentativă de reformă administrativă.

Onest vorbind, când facem evaluarea administrației publice trebuie să pornim de la cât de mulțumiți sunt cetățenii cu ceea ce se întâmplă. Pot sau nu instituțiile noastre să răspundă așteptărilor oamenilor și să fie catalizator pentru prosperitatea comună? Iar răspunsul este 'categoric NU'.

În opinia mea și a Alianței pentru Unirea Românilor, reforma statului trebuie să pornească de la trei piloni fundamentali de care PSD se ferește (la fel cum o fac și de la PNL și UDMR):

A. În primul rând, avem nevoie de o reorganizare administrativ-teritorială a țării. Oricât ai da-o după cireș, nu ai cum să nu constați depopularea din zona rurală și faptul că foarte multe unități administrativ-teritoriale nu au venituri proprii care să-și asigure existența. În acest moment, spre exemplu, sunt 429 de comune sub 1.500 de locuitori, aproape 1.400 de comune sub 3.000 de locuitori și aproape 900 de comune între 3.000 și 5.000 de locuitori. Doar 475 de comune depășesc pragul nominal de 5.000 de locuitori, deși nici în acest caz nu știm exact câți rezidenți sunt. Întâmplător sau nu, aceste comune din urmă se află în general în proximitatea marilor orașe, fiind adesea suburbii ale acestora.

Dacă vrem să facem o schimbare reală (și asta necesită inclusiv modificarea Constituției), trebuie să purcedem la această reorganizare administrativ - teritorială pe care partidele vechi (PSD, PNL și UDMR) o refuză.

Principiile pe care eu le susțin sunt relativ simple: nicio comună sub 5.000 de locuitori, niciun oraș sub 10.000, niciun municipiu sub 50.000 și niciun județ sub 600.000 de locuitori.

Trebuie spus că partidele vechi refuză această reorganizare administrativ - teritorială de teamă că și-ar putea afecta armata de angajați la stat care activează, de regulă, în timpul campaniilor electorale. Am văzut recent disperarea PSD, PNL și UDMR în rezolvarea situației legii privind incompatibilitățile consilierilor locali și județeni angajați la stat. Ei bine, această problemă este mică prin comparație cu uriașa schimbare pe care ar produce-o această reorganizare administrativ - teritorială.

O întrebare legitimă este: de ce doar AUR poate face această reformă? Răspunsul este cât se poate de prozaic: pentru că noi nu avem atât de mulți aleși locali precum PSD sau PNL și, implicit, costurile politice interne nu ar fi atât de mari.

Și mai atrag atenția asupra unui lucru: dacă ratăm oportunitatea de a face această reformă până la alegerile locale din 2028, vom pierde, practic, încă un ciclu electoral.

B. A doua direcție fundamentală de acțiune ține de comasarea sau desființarea unor instituții. Sunt două categorii de structuri: unele care au competențe similare și care ar trebui unite și unele instituții unde se taie efectiv frunze la câini și nu ar trebui să existe.

Când a fost discuția legată de așa - zisa reformă de la ANRE și ANCOM promovată de Guvernul Bolojan prin angajarea răspunderii, eu m-am ocupat de moțiunea de cenzură pe acest subiect. Am atras atunci atenția că, de fapt, este doar o tentativă de a salva acele structuri și că e doar un demers de PR. Lucru care s-a și confirmat: cei demiși au câștigat în instanță și s-au angajat înapoi.

Propunerea mea ține de comasarea unor structuri care au atribuții similare. În România, există aproape 200 de instituții de inspecție, verificare și control. Ceea ce încurajează evident corupția și ineficiența prin faptul că sunt greu de monitorizat. Așa că eu cred că ar trebui să existe maximum 5 astfel de instituții. Și dau câteva exemple de comasări: BNR cu ASF, ANRE cu ANRSC, Consiliul Concurenței cu Protecția Consumatorului.

A doua categorie de structuri ține de locurile unde 'se freacă menta cu grație'. Exemplu în acest sens este Centrul de Instruire Feroviară acolo unde a descins scandalagiul domn Miruță pentru a evidenția faptul că directoarea își făcuse un laborator de cofetărie unde făcea bomboane de ciocolată. Astfel de structuri nu trebuie să existe. Se poate face instruirea angajaților fie la nivelul CFR, fie la nivelul unităților de învățământ. Exemplele pot continua.

C. Al treilea subiect ține de separația Puterilor în stat și importanța revenirii Parlamentului ca forță legislativă. Iar acest lucru nu se poate face decât dacă respectăm voința cetățenilor, adică doar dacă reducem numărul de parlamentari la 300 conform referendumului din 2009 inițiat populist, dar eficient de fostul Președinte Băsescu.

Ce este important de știut ține de faptul că acest referendum poate fi aplicat și fără modificarea Constituției, stabilind cote de reprezentare pentru 200 de deputați și 100 de senatori.

Cum noi, AUR, dorim alegeri anticipate, am putea da repede o lege în acest sens și să avem un astfel de Parlament chiar în această toamnă dacă ar exista voință politică reală.

Știu și înțeleg că un astfel de text nu este neapărat ușor de digerat. Comparați însă, vă rog, aceste propuneri cât se poate de concrete venite dinspre AUR cu propunerile generice ale PSD care, în realitate, doresc păstrarea unei stări de fapt toxice pentru România', a declarat senatorul AUR, Niculina Stelea.

Departamentul de comunicare al Alianței pentru Unirea Românilor