AI Act schimbă regulile jocului pentru companii. ICDL Romania: trebuie să trecem de la experiment la rezultate concrete

Din august 2026, AI Act a intrat într-o nouă etapă de aplicare. Pentru companii, perioada în care inteligența artificială putea rămâne o colecție de experimente individuale începe să se încheie. Miza nu este însă mai multă birocrație și nici mai puțin AI, ci o utilizare mai clară, mai responsabilă și mai productivă.

ChatGPT în marketing. Copilot în documente. Claude pentru analiză. Chatboți pentru clienți. Instrumente AI pentru texte, imagini, rapoarte sau analiză de date.

În multe companii, inteligența artificială a intrat înaintea regulilor interne. Angajații au început să testeze, echipele au găsit aplicații utile, iar tehnologia s-a răspândit rapid.

Experimentarea a fost firească. De acum însă, trebuie să înceapă să livreze rezultate.

Din 2 august 2026, au devenit aplicabile noi prevederi importante ale AI Act, inclusiv cerințe de transparență pentru anumite sisteme AI și anumite categorii de conținut generate sau modificate artificial. Sistemele care interacționează direct cu oamenii trebuie, în anumite situații, să indice faptul că utilizatorul interacționează cu AI, iar pentru conținutul sintetic există obligații specifice de transparență. Comisia Europeană a publicat deja ghiduri pentru aplicarea acestor reguli.

Pentru management, întrebarea devine foarte concretă: Știm ce AI folosim, cine îl folosește, cu ce date și pentru ce?

Primul pas nu este birocrația. Este inventarul.

Pentru un IMM, AI Act nu trebuie să înceapă cu un proiect juridic sofisticat.

Poate începe cu o listă simplă: ce instrumente AI sunt folosite, în ce departamente, pentru ce activități, ce date sunt introduse și cine verifică rezultatele.

Un instrument care rezumă un document intern nu ridică aceleași probleme ca un sistem folosit într-un proces de recrutare sau într-o decizie care afectează o persoană. AI Act funcționează pe o abordare bazată pe risc, iar obligațiile diferă în funcție de modul în care tehnologia este utilizată.

Pentru multe firme, acesta poate fi chiar unul dintre efectele utile ale regulamentului: trecerea de la 'cineva din echipă folosește AI' la 'compania știe unde, cum și de ce folosește AI'.

AI literacy nu mai este un 'nice to have'
Una dintre schimbările importante pentru companii ține de competențele oamenilor.

Articolul 4 din AI Act se aplică din februarie 2025, iar din august 2026 au început și mecanismele de supraveghere și aplicare. Organizațiile care furnizează sau utilizează sisteme AI trebuie să ia măsuri pentru dezvoltarea AI literacy a oamenilor care lucrează cu acestea. Nu există obligația unui curs unic sau a unui nivel identic pentru toți; pregătirea trebuie adaptată experienței, rolului și contextului în care este utilizat AI.
Mesajul pentru companii este însă clar:

AI literacy nu mai este un 'nice to have'. Devine o responsabilitate reală a organizației.

Pentru un angajat, asta înseamnă să știe ce informații poate introduce într-un sistem AI, cum verifică rezultatul și unde pot apărea erori. Pentru un manager, înseamnă să poată evalua dacă AI are sens într-un anumit proces, ce riscuri apar și unde trebuie păstrat controlul uman.
AI literacy devine astfel o competență de business, nu doar una digitală.

AI Act nu înseamnă mai puțin AI
Există riscul ca noile reguli să fie privite drept încă o povară administrativă.

Dar direcția europeană nu este oprirea adopției. Dimpotrivă, în 2026 au fost introduse măsuri de simplificare prin AI Omnibus, inclusiv reducerea unor sarcini administrative pentru companiile mai mici și termene ajustate pentru anumite sisteme high-risk.

Mesajul este important pentru firme:

AI Act nu înseamnă 'folosiți mai puțin AI'. Înseamnă folosiți-l mai bine, mai transparent și mai controlat.
Cu atât mai mult într-o economie în care adopția rămâne redusă: în 2025, doar 5,2% dintre întreprinderile din România cu minimum 10 angajați utilizau tehnologii AI, față de aproximativ 20% media UE.

România trebuie simultan să accelereze adopția și să o facă într-un mod matur.
Nu porni de la tool. Pornește de la proces.
În etapa de experimentare, întrebarea a fost adesea:
'Ce poate face noul tool?'
Următoarea etapă trebuie să înceapă invers:

Unde pierdem timp? Ce activitate repetăm inutil? Ce date introducem de mai multe ori? Ce raport construim manual în fiecare săptămână?

Abia apoi vine alegerea instrumentului.

Un exemplu simplu: dacă AI citește automat facturi și extrage datele, compania poate măsura simultan timpul economisit, datele procesate, cine verifică rezultatul și ce se întâmplă dacă sistemul greșește.

Aici productivitatea și conformitatea se întâlnesc.
Nu sunt două proiecte diferite. Sunt două dimensiuni ale aceluiași proces.

ICDL AI4Productivity: de la 'ce poate AI?' la 'ce poate rezolva AI?'

Aceasta este și logica ICDL AI4Productivity, programul ICDL Romania pentru antreprenori, manageri și angajați din companii.

Programul pornește de la situații concrete: muncă repetitivă, raportări manuale, date mutate între sisteme, documente recreate constant sau fluxuri care pot fi simplificate.

Obiectivul este să lege AI literacy, utilizarea responsabilă și productivitatea.

Nu doar 'cum folosesc acest tool?', ci: ce proces merită schimbat, ce rezultat urmăresc, ce date folosesc și cum păstrez controlul?

Un curs despre AI poate explica tehnologia. O companie are nevoie însă ca oamenii să știe ce să facă efectiv cu ea luni dimineață.

De la experiment la rezultate concrete

AI Act nu pune capăt experimentării și nici nu ar trebui să o facă.

Dar experimentarea fără vizibilitate, reguli și responsabilități nu mai este suficientă.

Companiile trebuie să știe ce AI folosesc și, la fel de important, dacă acesta produce ceva concret: reduce timpul, elimină etape, scade erorile, accelerează răspunsul către client sau eliberează oamenii de muncă repetitivă.
De la 'testăm AI' la 'știm de ce îl folosim'. De la experiment la rezultate concrete.

AI Act schimbă regulile jocului, dar nu înseamnă mai multă birocrație și nici mai puțin AI.
Înseamnă AI mai bine înțeles, mai bine controlat și mai productiv.

Despre ICDL Romania

ICDL Romania este organismul național care coordonează standardul internațional ICDL - International Certification of Digital Literacy, cel mai utilizat program de certificare a competențelor digitale la nivel mondial (fostul ECDL).

Prezent în peste 100 de țări, ICDL oferă o garanție a calității și a relevanței în formarea digitală, prin certificare recunoscută internațional. De-a lungul timpului, acest standard a evoluat constant, adaptându-se progreselor tehnologice și cerințelor actuale de competențe digitale. Astăzi, ICDL reflectă evoluția continuă a cerințelor digitale moderne și se afirmă drept standardul global în competență digitală.

De peste 20 de ani, ICDL Romania sprijină dezvoltarea competențelor digitale pentru elevi, profesori, angajați, funcționari publici și persoane aflate în căutarea unui loc de muncă.

Prin programe dedicate, inclusiv ICDL Digital Citizen, organizația promovează incluziunea digitală și sprijină persoanele aflate la început de drum în utilizarea tehnologiei, contribuind la reducerea decalajelor digitale și la participarea activă în societate.

Mai multe informații sunt disponibile pe www.icdl.ro I ai@icdl.ro