Victor Cațavei (AUR): 'Bilanțul nefast pentru România al celor patru luni de guvern interimar Bolojan'

Victor Cațavei, coordonatorul comisiei AUR 'Investiții și Programe de Finanțare', realizează o analiză în care arată magnitudinea consecințelor celor aproape patru luni de guvernare interimară a Executivului Bolojan, demis printr-o moțiune de cenzură care a întrunit un vot istoric în Parlament. Acesta arată cum lipsa unui guvern cu puteri depline a provocat vulnerabilități majore statului român pe plan economic, administrativ și social și prezintă soluțiile propuse de AUR pentru depășirea acestui blocaj.

'Prelungirea crizei politice și cele patru luni de guvernare interimară (perioadă începută după demiterea Executivului în luna mai 2026) au atras implicit o serie de efecte economice, administrative și sociale nefaste pentru România. Lipsa unui guvern cu puteri depline și limitările constituționale ale unui cabinet demis au blocat deciziile majore și au generat vulnerabilități majore pe mai multe planuri, respectiv:

1. Creșterea presiunii fiscale și degradarea indicatorilor economici: Fără un executiv stabil care să aplice măsuri ferme de consolidare fiscală, presiunea pe bugetul de stat a continuat să crească în mod periculos. Aceasta vine pe fundalul unui deficit bugetar deja masiv și a unei datorii publice în creștere.

Astfel, economia se află într-o fază de cvasi-stagnare, estimările Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză (CNSP) fiind revizuite drastic în jos, la o creștere marginală de doar 0,1% pentru 2026. Anumite prognoze private ale marilor instituții bancare, precum Erste Group, indică chiar riscul unei recesiuni cu o contracție de -0,3% pe fondul prăbușirii cererii interne.

2. Scepticismul investitorilor: Incertitudinea prelungită a determinat investitorii români și străini să își pună planurile de afaceri în așteptare. Reticența pieței afectează direct crearea de locuri de muncă și ritmul de dezvoltare economică a țării.

3. Deficitul Bugetar și Datoria Publică: Presiunea acumulată din anii anteriori menține deficitul la un nivel ridicat. Chiar dacă țintele formale asumate vizează o reducere spre 6,2% din PIB în 2026 (de la 7,9% în 2025), absența unor măsuri legislative ferme din partea unui guvern deplin funcțional riscă să deraieze consolidarea fiscală. Între timp, datoria publică continuă să crească periculos spre pragul de 60% din PIB.

4. Inflația și Cursul de Schimb: Inflația rămâne persistentă, alimentată de eliminarea anterioară a plafoanelor la energie și de majorările de taxe. Guvernul interimar nu dispune de pârghii pentru a contracara acest fenomen, lăsând presiunea pe umerii politicii monetare a BNR. Instabilitatea politică pune presiune și pe cursul de schimb, necesitând vigilență din partea băncii centrale pentru a evita deprecieri bruște ale leului.

5. Nepredictibilitate pentru Companii: Ajustările fiscale începute anterior (restrângerea regimurilor microîntreprinderilor, modificările privind impozitul minim pe cifra de afaceri) nu au efecte benefice, iar lipsa unei strategii clare blochează investițiile private. Companiile își amână planurile de extindere din cauza lipsei de vizibilitate fiscală pentru bugetul anului următor.

6. Scăderea încrederii populației: Sentimentul de instabilitate politică prelungită a fragilizat democrația internă și a amplificat starea de neliniște, prudență și nemulțumire în rândul cetățenilor, reflectată inclusiv prin scăderea consumului.

7. Periclitarea PNRR și a programelor europene: În acest moment (august 2026), impactul instabilității politice și al interimatului asupra fondurilor europene a trecut de la stadiul de avertisment la cel de pierderi financiare concrete, România aflându-se chiar la data termenului-limită absolut pentru implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Dacă pe zona PNRR vorbim de pierderi directe din cauza termenelor stricte, pe zona fondurilor europene clasice (programele operaționale regionale, transport, sănătate) problema este blocajul birocratic. Guvernul nu poate opera rectificări bugetare majore pentru a asigura sumele de cofinanțare necesare proiectelor de transport, mediu sau digitalizare.

În plus, aparate ministeriale întregi funcționează la capacitate redusă (în regim de avarie), încetinind ritmul de semnare a contractelor și evaluarea cererilor de rambursare depuse de beneficiari.

În contextul crizei provocate de cele aproape patru luni de interimat ale Guvernului Bolojan (demis prin moțiune de cenzură în mai 2026), Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) adoptă o poziție critică dură față de partidele din fosta coaliție și președintele țării.

Pozițiile Alianței pentru Unirea Românilor pentru rezolvarea acestui blocaj se împart în mai multe paliere strategice, respectiv:

1. Soluția politică axată pe declanșarea alegerilor anticipate:

Actualul Parlament este complet blocat și fragmentat. Orice formulă de guvern votată acum nu ar face decât să prelungească instabilitatea și singura rezolvare democratică reală o reprezintă alegerile anticipate.

De asemenea, Alianța pentru Unirea Românilor a decis, în cadrul Consiliului Național de Conducere, promovarea în perioada următoare a unui proiect de modificare a Constituției României care să introducă termene clare pentru soluționarea crizelor guvernamentale și să împiedice repetarea situației în care se află astăzi România.

2. Soluția economică axată pe constituirea unei celule de criză economice:

Pentru a contracara efectele nefaste ale celor patru luni de guvern interimar lipsit de puteri depline, AUR propune crearea unui grup de lucru de urgență. Acest grup ar avea ca mandat prezentarea în maximum două săptămâni a unui pachet de măsuri concrete pentru salvarea economiei.

Măsurile vizate de această celulă de criză includ blocarea risipei de bani publici, plafonarea prețurilor la energie și acordarea de facilități fiscale imediate pentru protejarea companiilor cu capital românesc', a transmis Victor Cațavei.

Departamentul de comunicare al Alianței pentru Unirea Românilor