Pahonțu trebuie să fie demis

Președintele Nicușor Dan trebuie să îl demită de îndată pe Lucian Pahonțu și să îl trimită definitiv la pensie. Pahonțu ar fi trebuit să plece cel târziu în momentul în care Nicușor Dan și-a preluat mandatul de președinte. Nu s-a întâmplat. Faptul că a fost păstrat în funcție arată că noua Administrație Prezidențială, în ciuda celor declarate în campanie, nu a înțeles gravitatea situației și necesitatea reformării acestor instituții.

Investigația publicată ieri de Recorder este importantă pentru memoria victimelor Revoluției și a tuturor victimelor Securității. Dar nu vorbește doar despre trecut. Vorbește și despre România de astăzi: după 36 de ani de la Revoluție, suntem conduși tot de fidelii regimului Ceaușescu sau de copiii lor. Rănile societale ale Revoluției nu se vor vindeca atât timp cât structurile statului sunt conduse de persoanele care au încercat să șteargă sângele victimelor de la revoluție de pe trotuare.

Documentele prezentate de Recorder arată că Lucian Pahonțu a fost ofițer în Trupele de Securitate, iar plutonul pe care îl comanda a fost trimis, în noaptea de 21 decembrie 1989, în dispozitivul de represiune din zona baricadei de la Intercontinental. Cu alte cuvinte, persoana care conduce SPP de aproape 21 de ani nu doar că a făcut parte din structurile de represiune ale unui regim criminal, ci a și participat activ la represiunea revoluției. Acesta a fost implicat și în evenimentele din 13 iunie 1990.

Instituțiile competente trebuie să verifice toate declarațiile pe propria răspundere și toate documentele oficiale depuse de Lucian Pahonțu de-a lungul timpului cu privire la legăturile sale cu fosta Securitate. Dacă se constată că a ascuns informații pe care avea obligația legală să le declare sau că a făcut afirmații neadevărate, Parchetul trebuie să cerceteze un posibil fals în declarații. Funcția ocupată și influența acumulată nu îl pot așeza deasupra legii.

Revendicarea enunțată în punctul 8 din Proclamația de la Timișoara trebuie să aibă caracter permanent: niciunui fost activist al Partidului Comunist Român sau fost ofițer al Securității nu ar trebui să i se permite să ocupe funcții publice în România.

Cazul Pahonțu scoate la iveală și eșecul grav al CNSAS. Nu este normal ca instituția care ar fi trebuit să verifice trecutul persoanelor aflate în funcții publice importante să nu identifice, timp de 21 de ani, documentele găsite acum de jurnaliști.

Astfel, cerem președintelui Nicușor Dan să îl demită pe șeful SPP, Lucian Pahonțu, să îi retragă toate distincțiile oferite de precedentele Administrații Prezidențiale, și să prezinte scuze în numele instituției pe care o conduce victimelor Revoluției, pentru angajarea unei persoane care a participat activ la reprimarea protestelor din decembrie 1989 și din iunie 1990.

În ciuda declarației președintelui Dan de a pune la îndoială necesitate controlului civil asupra serviciilor secrete, despre reforma acestora se vorbește de peste 20 de ani. Între timp, nu doar că reforma nu a avut loc, dar serviciile secrete au acumulat din ce în ce mai multă putere. Puterea unui serviciu trebuie să vină din capacitatea sa de a proteja statul, nu din capacitatea de a controla statul.

SRI a ajuns să influențeze profund sistemul de justiție și să îl folosească pentru a-și consolida poziția în stat, iar în cazul SIE, influența instituțională a crescut în paralel cu servilismul unei mari părți a clasei politice. Imaginea comisiei parlamentare care s-a deplasat în biroul directorului SIE pentru a-l 'controla' spune aproape totul despre raportul real de putere.

Pentru SRI și SIE există, măcar pe hârtie, comisii parlamentare specializate. Felul în care acestea își îndeplinesc atribuțiile este însă o rușine pentru o țară democratică. În cazul SPP și STS nu există nici măcar un control parlamentar specializat. Controlul general prevăzut de lege este și mai slab și mai netransparent, iar aceste două instituții rămân aproape permanent în afara atenției publice.

Demiterea lui Lucian Pahonțu este doar primul pas. Președinția României trebuie să inițieze o consultare publică amplă și transparentă privind reforma serviciilor și a întregii comunități naționale de informații. Procesul ar fi trebuit început încă din mai 2025. Faptul că s-a pierdut mai bine de un an nu este însă un motiv pentru a amâna din nou reforma. Președinția, Guvernul și Parlamentul trebuie să transforme concluziile consultării într-un proiect legislativ care să aducă serviciile sub un control democratic real: parlamentar, juridic și administrativ.

SENS lucrează la un cadru legislativ cuprinzător pentru reformarea serviciilor de informații și a întregii comunități naționale de informații. Propunerile vor fi prezentate public imediat ce proiectul va fi finalizat, urmând să fie discutate cu societatea civilă, experți independenți și instituțiile interesate. Printre măsurile pe care le considerăm esențiale se numără:

- Control parlamentar real pentru toate serviciile. Actualele comisii pentru controlul SRI și SIE trebuie reunite într-o singură comisie permanentă, care să controleze și SPP, și STS. Directorii celor patru servicii trebuie să se prezinte cel puțin o dată pe an la o audiere publică, transmisă în direct și stenografiată. Rapoartele anuale trebuie depuse și publicate la termene stabilite prin lege, iar încălcarea repetată a acestor termene trebuie să declanșeze procedura de revocare a conducerii.

- Mandate limitate și reguli clare pentru numire și revocare. Mandatele directorilor civili și ale șefilor operativi trebuie limitate la cinci ani, cu posibilitatea unei singure reînnoiri. Pentru SRI, SIE, SPP și STS trebuie să existe proceduri unitare de numire și revocare, audieri parlamentare obligatorii și criterii clare de integritate și incompatibilitate. O persoană pensionată nu trebuie să mai poată conduce aceeași instituție printr-un contract încheiat chiar cu aceasta.

- Crearea unei autorități independente pentru controlul activităților serviciilor, în special celor cu atribuții intruzive în viața privată a oamenilor. Aceasta trebuie să fie alcătuită din juriști, magistrați și avocați, specialiști în domeniul protecției datelor cu caracter personal și experți în integritate. Aceștia vor trebui să verifice modul în care mandatele au fost acordate și apoi executate, cum s-a făcut prelucrarea datelor obținute și dacă au fost respectate limitele stabilite prin autorizare. Autoritatea trebuie să poată face controale neanunțate, să aibă acces integral la dosare și sisteme informatice și să sesizeze Parchetul atunci când descoperă posibile ilegalități. Concluziile care pot fi declasificate trebuie prezentate public.

- Drepturi pentru cetățenii supravegheați abuziv. Orice persoană trebuie să poată cere verificarea unei posibile supravegheri, fără să fie obligată să aducă de la început dovezi pe care, în mod evident, nu are cum să le dețină. După încheierea operațiunii, atunci când informarea nu mai pune în pericol securitatea națională sau o investigație în desfășurare, persoana vizată trebuie notificată. Dacă supravegherea a fost ilegală, aceasta trebuie să aibă acces efectiv la justiție, datele obținute trebuie șterse, iar persoanele prejudiciate trebuie despăgubite.

- Control strict asupra banilor și structurilor asociate serviciilor. Entitățile controlate direct sau indirect de servicii trebuie înscrise într-un registru clasificat, la care să aibă acces integral autoritatea independentă, comisia parlamentară și Curtea de Conturi. Participarea lor la contracte cu statul trebuie interzisă. Bugetele serviciilor nu mai pot fi aprobate ca simple sume globale, fără explicații. Cheltuielile, achizițiile și veniturile extrabugetare trebuie verificate anual de Curtea de Conturi.

- Reforma ORNISS și a clasificării informațiilor. Serviciile nu trebuie să poată clasifica informații pentru a ascunde ilegalități, cheltuieli nejustificate sau abuzuri. Ar trebui introduse termene după care clasificarea este reexaminată automat, precum și posibilitatea autorității independente și a unei instanțe de a dispune declasificarea.

- Protecție specială pentru jurnaliști. Supravegherea jurnaliștilor ar trebui permisă numai în situații excepționale, cu autorizare suplimentară din partea autorității independente sus menționate.

București, 27 august 2026

Președintele Partidului SENS
Andrei Cosmin MACSUT