Impactul proiectului Legii salarizării (varianta din 20 august 2026) asupra angajaților din sănătate

Analiza pe 29.157 de simulări salariale arată că proiectul legii aduce creșteri pentru peste 92% dintre angajații din sănătate, dar lasă fără protecție drepturi aflate în plată. În forma utilizată pentru analiză, proiectul legii salarizării încă nu garantează respectarea regulii 'nici un venit nu scade', fiind identificate scăderi ale veniturilor salariale, ce nu sunt compensate de diferențele salariale tranzitorii. Datele contrazic ambele extreme: proiectul nu este integral nefavorabil, dar nici nu garantează încă faptul că nimeni nu pierde. Majoritatea câștigă, însă o minoritate identificabilă rămâne expusă. Acum trebuie eliminată această coadă de pierdere.

Federația 'Solidaritatea Sanitară' din România a finalizat analiza de impact a proiectului Legii salarizării, în varianta din 20 august 2026, asupra angajaților din sănătate. Studiul, realizat de Centrul de Cercetare și Dezvoltare Socială 'Solidaritatea' se întemeiază pe 29.157 de simulări de calcul salarial efectuate de angajați prin Comparatorul salariilor din sănătate, acoperind 475 de unități sanitare din 41 de județe și București.

Rezultatul principal îl constituie existența unor creșteri generalizate, dar nu pentru toți

Analiza arată că proiectul produce creșteri salariale pentru marea majoritate a angajaților din sănătate, în toate scenariile de aplicare. Venitul net median ar crește de la 5.941 lei la 7.778 lei pe lună, dacă sporurile pentru condiții de muncă se acordă la nivelul maxim al intervalelor legale, și la 7.219 lei dacă se acordă la nivelul minim.
Proporția celor care ar înregistra o scădere de venit variază, în funcție de nivelul la care unitățile acordă sporurile, între 0,81% și 2,66%. Raportat la cele 216.305 posturi ocupate din sistem, aceasta înseamnă între aproximativ 1.494 și 4.811 de angajați care ar pierde bani odată cu intrarea în vigoare a legii, în forma analizată a proiectului de lege.

Soluția propusă de FSSR este amendarea punctuală, finanțarea integrală și verificarea publică a rezultatului.

Unde se află pierderile și de ce apar

Pierderile nu sunt distribuite uniform, ci se concentrează în combinații de funcție, loc de muncă, clasificare a unității și drepturi salariale care nu sunt integral preluate ori protejate.

- Anatomie patologică și medicină legală. Pierderea asistenților medicali este produsă de nepreluarea dreptului fix de 500 lei brut, nu de faptul că aceștia nu lucrează în ture. Dintre cele 488 de configurații unice identificate, 71 pierd; pierderea mediană este 215 lei net, iar maximul 292,50 lei net. echivalentul financiar al celor 500 lei brut.

- Continuitate. Plata de 40% pentru zilele nelucrătoare și excluderea unor componente variabile din DST pot genera scăderi pentru același pontaj.

- Clasificare și complexitate. Categoria VI de spitale are cea mai mare rată estimată de pierdere: 11,8% la nivelul minim al sporului CM și 4,0% la maxim.

- Plafonul de sporuri.

Cauza principală a pierderilor o constituie o prevedere legislativă

Cea mai importantă constatare a studiului nu este de natură statistică, ci juridică. Scăderile de venit provin, în principal, din eliminarea unor drepturi fixe aflate în prezent în plată cum sunt indemnizația de hrană (care nu este luată în considerare ca referință) și indemnizația lunară acordată în temeiul art. I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 63/2023, abrogat expres prin art. 40 pct. 11 din proiect.

Această componentă este implicată în 85% dintre situațiile de scădere identificate. Deși drepturile respective nu figurează în lista de excluderi de la art. 33 alin. (6) din proiect și nu au caracter temporar sau variabil, este necesară includerea lor expresă în baza de calcul a diferenței salariale tranzitorii, adică în mecanismul care garantează că nimeni nu pierde venit.

Miza corecției o reprezintă faptul că o singură teză adăugată la art. 33 alin. (6), care să precizeze că aceste drepturi se includ în salariul aflat în plată la data de referință, ar elimina majoritatea scăderilor de venit.

Ce se îmbunătățește în proiect

Studiul confirmă și corectează, pe date, o serie de percepții din dezbaterea publică. Proiectul elimină mecanismul de erodare instituit în 2018, prin care sporurile și drepturile de continuitate se calculează la salarii de bază înghețate, iar nu la cele aflate în plată. Consecințele sunt măsurabile:

- Gărzile se plătesc mai bine. Tariful orar al gărzii de urgență din zilele lucrătoare și cel al gărzii la domiciliu cresc cu 32%, întrucât se raportează la salariul de bază actual, nu la cel din 2018.

- Sporul de tură crește substanțial. Deoarece cei 15% se aplică la salariul în plată, rezultă majorări semnificative față de nivelul actual.

- Se corectează o inechitate gravă a sistemului actual. În prezent, la același nivel nominal de spor, angajații din categorii profesionale diferite au sporuri diferite.

Riscul care rămâne este dat de nivelul la care vor fi acordate sporurile

Legea nu stabilește cuantumul sporurilor pentru condiții de muncă, ci intervale în interiorul cărora decide fiecare unitate. Diferența dintre limita superioară și cea inferioară este de 640 lei net pe lună, respectiv 7.680 lei pe an, pentru angajați aflați în situații identice.

Analiza arată că plafonul de 20% instituit prin art. 21 alin. (2) face imposibilă acordarea sporurilor la nivelul maxim la scara întregului sistem, estimarea calibrată pe execuția bugetară națională indicând 22,08% din suma salariilor de bază și a gărzilor, peste plafon. Practic, legea permite ceva ce norma bugetară interzice. La aceasta se adaugă faptul că garanția nivelului minim al sporurilor, prevăzută la art. 34 alin. (2), expiră la 31 decembrie 2027.

Ce solicită FSSR

Pe baza rezultatelor studiului, Federația 'Solidaritatea Sanitară' din România a transmis Parlamentului un set actualizat de zece propuneri de modificare, redactate ca texte de amendament, fiecare cu efectul cuantificat pe baza datelor. Cele mai importante sunt:

1. Includerea expresă, în baza de calcul a diferenței salariale tranzitorii, a indemnizației de hrană și a indemnizației prevăzute de art. I din OUG nr. 63/2023.

2. Stabilirea tarifului orar diferențiat aferent SDL-urilor la cel puțin 50% nivelul minim și 100% nivelul maxim.

3. Excluderea de la plafonul de 20% a părții din spor care corespunde nivelului minim al intervalelor legale și exceptarea de la limitarea sporurilor la 20% pentru unitățile din subordinea Ministerului Sănătății prin introducerea limitei de 30% pentru acestea (așa cum am convenit în cadrul negocierilor desfășurate pe tema proiectului legii salarizării).

4. Eliminarea limitei temporale a garanției nivelului minim al sporurilor.

5. Modificarea limitelor prevăzute de anexa nr. II, cap. II la art. 11, alin. (3) (la 15%) și alin. (4) (la 25%).

Poziția FSSR

Diferența dintre un proiect acceptabil și unul care produce nedreptăți nu se mai află, în acest moment, în arhitectura de ansamblu a legii, ci într-un număr mic de norme precis identificabile. Această situație este favorabilă intervenției parlamentare, deoarece obiectul dezbaterii nu mai este o rescriere a legii, ci un set de amendamente punctuale, fiecare cu efect verificabil pe date.

Consultarea națională continuă

A doua ediție a consultării naționale a angajaților din sănătate este în desfășurare. Angajații pot verifica impactul individual al proiectului asupra propriului salariu prin Comparatorul salariilor din sănătate și își pot exprima poziția prin chestionarul dedicat. Rezultatele consolidate vor fi publicate la încheierea consultării.

Precizare tehnică

Evaluarea nu ia în considerare varianta proiectului legii salarizării transmisă în data de 26 august 2026, incluzând modificările acesteia. O modificare ce schimbă radical datele problemei în forma din 26 august este cea generată de mutarea categoriei a II-a de spitale ca referință pentru grila de la cap. I al Anexei nr. II (față de categoria a III-a, cum figurează în forma din 20 august), aceasta determinând o diminuare semnificativă a veniturilor și o creștere a numărului de angajați care ar înregistra pierderi ale veniturilor salariale.

Comitetul Director