Scrisoare publică

Către: Guvernul României - Prim-ministrul României, domnul Ilie Bolojan
Ministerul Transporturilor și Infrastructurii
Consiliul de Administrație al C.N. TAROM S.A.
Conducerea Executivă a C.N. TAROM S.A.
Consiliul Concurenței

În atenția presei și a opiniei publice
Subiect: Solicitare de clarificări privind declarațiile CEO Wizz Air referitoare la TAROM și poziția statului român față de viitorul companiei naționale

Sindicatul UNIT TAROM - SUT a luat act de declarațiile făcute la data de 24 august 2026 de domnul Jozsef Varadi, CEO Wizz Air, într-un interviu acordat publicației HotNews.

În cadrul interviului, acesta afirmă că TAROM nu ar mai fi viabilă economic, că România nu ar trebui să dețină o asemenea companie aeriană și că Wizz Air ar fi dispusă să negocieze cu Guvernul României pentru înlocuirea rețelei interne operate în prezent de TAROM, inclusiv printr-un angajament contractual pe termen lung.

Considerăm că o asemenea declarație nu poate fi tratată doar ca o opinie a reprezentantului unui competitor.

Orice operator are dreptul să își urmărească interesele comerciale, să își extindă activitatea în România și să își exprime punctul de vedere asupra pieței. Când însă CEO-ul unuia dintre principalii competitori ai TAROM vorbește public despre disponibilitatea de a negocia cu Guvernul României chiar înlocuirea activității companiei naționale pe piața internă, este firesc ca statul român să clarifice dacă o asemenea discuție există sau a existat.

Cu atât mai mult cu cât nu vorbim despre prima poziționare de acest tip a Wizz Air în raport cu TAROM.

Wizz Air a contestat în instanțele Uniunii Europene măsuri de sprijin acordate TAROM de statul român. În cazul ajutorului pentru salvare acordat în anul 2020, acțiunea formulată de Wizz Air a fost respinsă de Tribunalul Uniunii Europene, iar ulterior a fost respins și recursul formulat în această cauză.

De-a lungul timpului au existat și alte declarații publice ale conducerii Wizz Air privind poziția TAROM pe piață și oportunitatea existenței unei companii aeriene de stat în România. În mai 2025, același CEO Wizz Air caracteriza deja compania pe care o conduce drept 'operatorul național de facto' al României.

Luate separat, toate acestea pot fi considerate poziții comerciale ale unui competitor. Privite însă împreună cu declarația făcută acum, ele justifică, în opinia noastră, câteva întrebări foarte concrete.

Mai există și un element pe care Guvernul României trebuie să îl lămurească.

La data de 13 ianuarie 2026, Prim-ministrul României, domnul Ilie Bolojan, a primit la Palatul Victoria o delegație Wizz Air condusă chiar de domnul Jozsef Varadi, CEO al companiei, și de doamna Dorottya Durucsko, Head of Government Affairs and Sustainability.

Potrivit informațiilor făcute publice la momentul respectiv, întâlnirea a avut loc la solicitarea Wizz Air și a vizat evoluția industriei aviatice din Europa de Est, precum și perspectivele dezvoltării companiei în România.

Nu afirmăm și nu avem informații că în cadrul acelei întâlniri s-ar fi discutat despre TAROM.

Dar, la aproximativ șapte luni de la acea întâlnire, CEO-ul Wizz Air declară public că este pregătit să negocieze cu Guvernul României pentru înlocuirea rețelei interne TAROM.

Este, în aceste condiții, absolut legitim să întrebăm dacă între cele două momente există sau nu vreo legătură.

Au existat sau există discuții între Guvernul României, Ministerul Transporturilor, alte instituții ale statului și Wizz Air privind preluarea, substituirea sau înlocuirea, totală ori parțială, a unor rute, activități sau capacități operate în prezent de TAROM?

Răspunsul la această întrebare este cu atât mai necesar cu cât TAROM nu se află într-o situație obișnuită, ci în plină implementare a unui plan de restructurare aprobat de Comisia Europeană.

Prin Decizia (UE) 2025/775 a Comisiei din 29 aprilie 2024, privind ajutorul de stat SA.59344, Comisia Europeană a declarat compatibil cu piața internă un ajutor pentru restructurarea TAROM în valoare totală de aproximativ 95,3 milioane de euro, format dintr-o injecție de capital de aproximativ 45,77 milioane de euro și anularea datoriei aferente ajutorului pentru salvare, în valoare de aproximativ 49,53 milioane de euro.

Planul prezentat Comisiei nu a avut ca obiect lichidarea TAROM și nici pregătirea retragerii sale de pe piață. Obiectivul declarat a fost restabilirea viabilității pe termen lung a companiei.

În evaluarea sa, Comisia Europeană a avut în vedere inclusiv rolul TAROM în asigurarea conectivității regionale pentru cetățenii și întreprinderile din România.

Planul presupune măsuri concrete: restructurarea companiei, reînnoirea flotei, optimizarea rețelei, reducerea costurilor și anumite limitări ale capacității. Perioada de restructurare și o parte dintre angajamentele asumate ajung până la 31 decembrie 2026.

Suntem, așadar, chiar în anul în care rezultatul acestui proces trebuie să devină vizibil.

Statul român a solicitat și a obținut aprobarea Comisiei Europene pentru utilizarea unor resurse publice importante, argumentând că TAROM poate redeveni o companie viabilă. Salariaților li s-au cerut și continuă să li se ceară eforturi și sacrificii în numele aceluiași proces de restructurare.

Tocmai de aceea trebuie clarificat dacă aceasta este în continuare strategia statului român.

Nu este rezonabil ca angajaților TAROM să li se vorbească despre restructurare, eficientizare, reducerea costurilor, reducerea personalului și necesitatea readucerii companiei la viabilitate, iar în același timp să rămână neclar dacă la nivelul statului sunt sau nu analizate variante prin care o parte importantă a activității companiei ar urma să fie preluată de un competitor.

SUT solicită, prin urmare, Guvernului României și Ministerului Transporturilor un răspuns clar la următoarele întrebări:

1. Au existat, începând cu anul 2025 și până în prezent, discuții, contacte, propuneri, documente, memorandumuri sau negocieri între reprezentanții statului român și Wizz Air care au vizat TAROM, rutele operate de TAROM, activitatea, capacitatea, activele sau poziția companiei pe piață?

2. În cadrul întâlnirii din 13 ianuarie 2026 dintre Prim-ministrul Ilie Bolojan și delegația Wizz Air a fost abordată, direct sau indirect, situația TAROM, rețeaua internă operată de TAROM sau posibilitatea ca Wizz Air să opereze rute deservite în prezent de compania națională?

3. A transmis Wizz Air Guvernului României, Ministerului Transporturilor sau altei instituții ori companii aflate sub autoritatea statului vreo propunere, formală sau informală, referitoare la operarea rutelor interne TAROM?

4. Există în prezent, la nivelul Guvernului sau al Ministerului Transporturilor, analize sau scenarii privind substituirea TAROM pe anumite rute ori contractarea unui operator privat pentru asigurarea conectivității interne?

5. Care este poziția oficială a Guvernului României față de declarația CEO Wizz Air potrivit căreia societatea pe care o conduce este dispusă să negocieze cu Guvernul pentru înlocuirea rețelei interne TAROM?

6. Guvernul României își menține angajamentul privind implementarea integrală a planului de restructurare și restabilirea viabilității TAROM?

7. În eventualitatea în care sunt analizate scenarii de substituire a unor componente ale activității TAROM, cum sunt acestea evaluate în raport cu planul de restructurare prezentat Comisiei Europene și cu obiectivele în baza cărora a fost autorizat ajutorul de aproximativ 95,3 milioane de euro?

8. Au fost informate Comisia Europeană sau Consiliul Concurenței cu privire la eventuale modificări ale strategiei statului față de TAROM sau la eventuale scenarii privind transferarea unor rute către alți operatori?

Considerăm necesară și o poziție publică din partea Consiliului de Administrație și a conducerii executive TAROM.

Un competitor direct al companiei pe care o administrați afirmă public că dorește să discute cu acționarul majoritar despre înlocuirea unei părți importante din activitatea acesteia. Într-o asemenea situație, salariații TAROM au dreptul să știe dacă managementul și Consiliul de Administrație au cunoștință despre existența unor asemenea discuții și care este poziția lor.

Nu cerem statului român să protejeze TAROM de concurență. Cerem ceva mult mai simplu: să spună ce intenționează să facă cu propria companie.

TAROM este o companie deținută de statul român, cu peste șapte decenii de activitate, mii de angajați și cu o restructurare finanțată inclusiv din bani publici. Viitorul său nu poate fi tratat exclusiv ca o discuție comercială între câteva persoane și nici nu poate fi aflat de salariați din declarațiile publice ale conducerii unui competitor.

Dacă nu au existat discuții cu Wizz Air despre preluarea sau înlocuirea unor activități TAROM, Guvernul poate spune acest lucru foarte clar.

Dacă asemenea discuții au existat, atunci salariații TAROM, organizațiile sindicale și contribuabilii români au dreptul să știe ce s-a discutat și care este strategia avută în vedere.

Mai ales acum, când România se apropie de termenul de 31 decembrie 2026, considerăm că Guvernul trebuie să răspundă unei întrebări pe care nu o mai putem evita:

Care este, concret, strategia statului român pentru TAROM după finalizarea perioadei de restructurare?

Statul urmărește readucerea companiei la viabilitate și continuarea activității sale ca operator național sau ia în calcul diminuarea progresivă a rolului TAROM și preluarea unor componente ale activității sale de către alți operatori?

Nu putem avea o strategie prezentată Comisiei Europene, o alta comunicată salariaților și, eventual, o a treia discutată cu operatorii privați.

Dacă există o singură strategie, Guvernul României trebuie să o spună public.

Sindicatul Unit TAROM (SUT)

Cu stimă,
Narcis Pașcu
Președinte
Sindicatul Unit TAROM (SUT)