Legea partidelor politice, în forma propusă de AEP, restrânge spațiul democratic

Partidul SENS critică ferm propunerea de modificare a legii partidelor politice pusă în dezbatere publică de către Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) la sfârșitul săptămânii trecute. Propunerea legislativă conține cel puțin trei prevederi profund nedemocratice, care ridică mari semne de întrebare, și care, odată implementate, vor eroda și mai puternic statul de drept. SENS solicită retragerea inițiativei și elaborarea unui Cod Electoral care să conțină toată suita de legi electorale și cele de organizare a funcționării partidelor politice, care să asigure o reprezentare corectă și neîngrădită a drepturilor cetățenilor.

Considerăm problematice și declarațiile președintelui AEP, Adrian Țuțuianu, fost membru PSD, în care afirmă că ar trimite propunerea legislativă la Guvern și către Parlament pentru a fi asumată de partidele parlamentare (1 septembrie) înaintea încheierii procesului de consultare publică derulată de AEP (20 septembrie), dar și declarația în care sugerează că faptul că există multe partide mici înregistrate în România este un lucru rău.

Cum conducerea AEP este, în practică, rezultatul unui troc politic între partidele parlamentare, propunerile avansate de AEP nu pot fi interpretate în altă cheie decât cea politică. Astfel, propunerea legislativă lansată în dezbatere politică riscă să se transforme într-o pârghie politică, menită să trieze paleta partidelor politice și să restrângă dreptul constituțional de reprezentare politică a cetățenilor României.

1. AEP își arogă puterea de a decide ce partide politice pot exista în România

Conform propunerii legislative, AEP ar substitui Tribunalul ca principala instituție de supraveghere a funcționării partidelor politice, unde acestea ar trebui să raporteze schimbările în structura de conducere, statutul organizației ș.a. Prin puterile sporite conferite de noua propunere legislativă, AEP ar deveni simultan autoritate de reglementare, control, sancționare și dizolvare a partidelor politice din România. Din suita de atribuții noi face parte și posibilitatea, mult facilitată, de dizolvare a partidelor politice. Aceste prevederi deschid larg calea către potențiale abuzuri de putere, conducerea AEP fiind unul eminamente aleasă politic. CEDO a reiterat în repetate rânduri că dizolvarea unui partid politic este o sancțiune extremă.

2. Prin acordarea de facilități fiscale specifice organizațiilor civice, AEP propune finanțarea mascată a activității de lobby în România

În momentul de față, persoanele fizice și juridice pot redirecționa o parte din impozitul datorat potrivit Codului fiscal spre a susține organizațiile civice, non-guvernamentale, non-politice. Includerea partidelor politice pe lista potențialilor beneficiari ai acestor fonduri, în condițiile în care partidele parlamentare sunt deja subvenționate consistent din bugetul de stat, nu doar că restrânge posibilitățile de finanțare ale organizațiilor civice, ci creează cadrul legal finanțării partidelor de către firme cu interese politice, fără să legifereze transparentizarea activității de lobby. Deși SENS nu primește niciun fel de susținere financiară din partea statului, în opinia noastră, partidele politice nu ar trebui să beneficieze de prevederile Codului fiscal care permit redirecționarea a unei părți din impozitul pe venit sau impozitul pe profit spre organizațiile civice neguvernamentale.

'SENS spune clar că <>. Odată ce companiile vor putea direcționa 20% din impozitul pe profit către partidele politice, e ca și cum acestea își vor putea cumpăra influența în decizia politică sau publică. În plus, nu este corect ca de mecanismul 3.5% din impozitul pe venit sau 20% din impozitul pe profit să beneficieze și partidele, iscând astfel o competiție nedreaptă între partide și organizații neguvernamentale, non-profit. Solicităm eliminarea acestor prevederi din orice proiect de modificare a legii partidelor politice.' - Florina Presadă, vicepreședintă SENS.

3. Înființarea partidelor noi, puternic îngreunată

Conform propunerii, partidele noi pot fi înființate doar cu minim 100 de membri. Această prevedere îngreunează înființarea partidelor politice, restrânge libertatea de asociere politică și reprezintă un regres democratic față de prevederile actuale.'Noua lege a partidelor trebuie să încurajeze participarea politică, nu să o restrângă. Așadar, pe lângă menținerea pragului de 3 fondatori și înregistrarea la Tribunal, mai este nevoie de transparență totală și digitalizarea registrului partidelor, să conțină date oficiale asumate despre partid cum ar fi conducerile naționale și județene, statutele, site-urile și resursele declarate de partid (sedii, inventar, organigramă, execuție bugetară etc.). Noi am trecut de pragul de 100 de persoane, dar nu am vrea ca această prevedere să stea în calea pluralismului politic.' - Andrei Macsut, președinte SENS

4. Despre partide, numai de bine

Prevederea care interzice utilizarea denumirii ori a semnului permanent, fără consimțământului partidului politic, cu excepția 'comunicărilor care se înscriu în limitele activităților jurnalistice, educaționale, științifice, de cercetare, de documentare, de informare publică ori în cadrul activităților desfășurate de autoritățile și instituțiile publice în îndeplinirea atribuțiilor legale ale acestora' este un afront la dreptul constituțional de liberă exprimare. Prevederea s-ar putea aplica în cazuri în care cetățenii critică partidele politice în spațiul public, fizic sau online, în cadrul protestelor sau prin alte mijloace de exprimare. Singurele modificări față de legislația actuală pe care le vedem benefice și care ar trebui păstrate în formele viitoare ale propunerilor legislative care reglementează partidele politice sunt permiterea organizării adunărilor generale în format online, prevederile care reglementează activitatea fundațiilor politice și reglementarea explicită a voluntariatul desfășurat în organizații politice. Reiterăm necesitatea elaborării unui
Cod electoral, care să conțină toate legile electorale, pentru o mai bună corelare a elementelor legislative actuale și care să faciliteze organizarea și reprezentarea politică prin reducerea numărului de semnături necesare pentru candidaturi, reducerea pragului electoral, asigurarea reprezentării juste a femeilor în politică, și regândirea proceselor electorale într-un fel în care acestea oglindesc cu adevărat diversitatea de opinii din rândul electoratului.

București, 25 august 2026