Un nou pas în cooperarea româno-sârbă în domeniul transporturilor și infrastructurii

Astăzi, 21 august 2026, a avut loc, la Timișoara, întrevederea oficială dintre ministrul interimar al transporturilor și infrastructurii din România, Radu Miruță, și ministrul construcțiilor, transporturilor și infrastructurii din Republica Serbia, Aleksandra Sofronijevic.

Din delegația română a făcut parte și secretarul de stat în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, Horațiu-Lucian Cosma, iar din delegația sârbă a făcut parte secretarul de stat în Ministerul Construcțiilor, Transporturilor și Infrastructurii, Ranko Sekularac.

Alegerea Municipiului Timișoara drept gazdă a întâlnirii subliniază rolul orașului, de emblemă a cooperării transfrontaliere și reprezintă un exemplu clar de parteneriat solid între administrația centrală și cea locală, prin implicarea și sprijinul oferite de Primăria Municipiului Timișoara.

În cadrul întâlnirii au fost abordate 9 puncte fundamentale de discuție legate de întărirea conexiunilor strategice dintre cele două state. Discuțiile au fost extrem de aplicate, fiind stabilite proiecte cheie pentru care ambele părți și-au asumat responsabilități concrete, iar reprezentanții tehnici ai celor două ministere au preluat un calendar clar și riguros de acțiuni.

Măsuri și decizii concrete stabilite în cadrul întrevederii:
a) Autostrada Timișoara - Moravița: în următoarele săptămâni, echipele tehnice bilaterale vor purta discuții pentru actualizarea și adaptarea tehnică a cadrului juridic la realitățile din teren.

b) Regimul de ședere al șoferilor profesioniști sârbi: partea sârbă va transmite o listă cu propuneri concrete pentru soluționarea problemei șederii șoferilor în Spațiul Schengen, document ce va fi analizat și la nivelul Ministerului Afacerilor Interne (MAI) și Ministerului Afacerilor Externe (MAE).

c) Control și siguranță rutieră: Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier (ISCTR) și instituția omoloagă din Serbia vor desfășura o serie de controale în comun pentru armonizarea modului de lucru, optimizarea proceselor și eficientizarea traficului greu la frontieră.

d) Reluarea transportului feroviar de călători: reprezentanții companiilor de căi ferate din ambele țări încep discuțiile tehnice pentru reluarea transportului internațional feroviar de călători (pe ruta Stamora Moravița - Vrsac). În acest context, partea română a prezentat proiectul de modernizare și electrificare a liniei Reșița Nord - Timișoara Nord - Stamora Moravița - frontieră.

e) Proiecte speciale pentru EXPO 2027 Belgrad: pentru susținerea fluxului de vizitatori la Expoziția Mondială de la Belgrad, partea sârbă va solicita autorizații suplimentare pentru curse speciale de transport.

f) Căi navigabile (Dunărea): partea română a solicitat redeschiderea grupurilor de lucru mixte pentru calea navigabilă comună pe Dunăre, mai ales având în vedere schimbările climatice. Partea sârbă a apreciat colaborarea transfrontalieră foarte bună la acest capitol și a fost de acord cu reluarea activității comisiilor tehnce. Totodată partea sârbă a semnalat faptul că în Serbia se fac lucrări pentru creșterea debitului.

g) Căi navigabile (Bega): s-a convenit susținerea dialogului la nivel de experți pentru reluarea navigației comerciale pe canalul Bega prin proiecte comune cu finanțare europeană. Partea română a solicitat ca transportul de mărfuri să fie discutat separat de transportul de agrement.
Discuțiile s-au desfășurat într-o atmosferă prietenoasă și de deschidere instituțională.

Radu Miruță: 'România și Serbia urmăresc dezvoltarea în continuare a conectivității dintre ele, ca parte a obiectivului comun de consolidare a legăturilor economice, turistice și interumane. Prin proiectele discutate, România și Serbia își propun să transforme proximitatea geografică într-un avantaj strategic, prin dezvoltarea unor conexiuni rutiere, feroviare și navale moderne și eficiente și prin consolidarea infrastructurii transfrontaliere'.

Detalii:
Unul dintre principalele subiecte ale discuțiilor a fost avansarea proiectului de autostradă Timișoara-Moravița și a conexiunii acesteia cu drumul de mare viteză Belgrad-Vatin, proiect strategic pentru îmbunătățirea legăturilor rutiere dintre România și Serbia. România a reiterat angajamentul pentru realizarea proiectului și pentru intensificarea cooperării tehnice cu partea sârbă. Pe teritoriul României, autostrada Timișoara-Moravița are o lungime de aproximativ 73 km și este structurată în trei tronsoane, dintre care primele două, Remetea Mare-Jebel și Jebel-Moravița, se află în proceduri de atribuire pentru proiectare și execuție. Pentru tronsonul Remetea Mare-Jebel au fost depuse nouă oferte, aflate în evaluare, iar pentru tronsonul Jebel-Moravița procedura de atribuire a fost finalizată, fiind desemnat ofertantul câștigător.

În același timp, România și Serbia urmăresc îndeaproape realizarea conexiunii transfrontaliere, inclusiv asigurarea infrastructurii necesare în zona punctului de trecere a frontierei. Partea română a subliniat necesitatea ca partea sârbă să finalizeze procedurile interne necesare pentru intrarea în vigoare a acordului bilateral privind conexiunea rutieră și să continue pregătirea sectorului Belgrad-Vatin.

În următoarele săptămâni, echipele tehnice bilaterale vor purta discuții pentru actualizarea și adaptarea tehnică a cadrului juridic la realitățile din teren.

Un alt obiectiv important îl reprezintă dezvoltarea conexiunii feroviare dintre Timișoara și Belgrad, parte a coridorului european de transport Rin-Dunăre și a rețelei TEN-T. Partea română a prezentat stadiul proiectului de modernizare a liniei Timișoara Nord-Stamora Moravița-frontieră, inclus în proiectul mai amplu de reabilitare și modernizare a infrastructurii feroviare Reșița Nord-Timișoara Nord-Voiteni-Stamora Moravița-frontieră. Pentru secțiunea Timișoara Nord-Stamora Moravița-frontieră, proiectul prevede modernizarea infrastructurii feroviare, a stațiilor și a trecerilor la nivel, precum și creșterea vitezei de circulație. Investiția este estimată la peste 2 miliarde de lei, fără TVA.

România și-a exprimat disponibilitatea de a analiza, împreună cu partea sârbă, posibilitatea dezvoltării unui proiect comun de infrastructură feroviară care să asigure o conexiune modernă și eficientă între Timișoara și Belgrad și să identifice sursele de finanțare disponibile.

Totodată, a fost analizată și reluarea transportului feroviar de călători între România și Serbia, în special pe relația Timișoara-Stamora Moravița-Vrac, acest lucru ar reprezenta un proiect cu impact direct asupra mobilității cetățenilor și asupra turismului și schimburilor economice dintre România și Serbia.

În domeniul transportului rutier internațional, cele două țări beneficiază de un regim liberalizat pentru transportul de marfă direct și în tranzit. În ceea ce privește transportul în regim de 'țară terță', România și-a exprimat disponibilitatea pentru a suplimenta contingentul de autorizații și pentru a analiza posibilitatea liberalizării acestui tip de trafic într-un orizont de timp cât mai apropiat.

Totodată, partea română a propus consolidarea cooperării dintre autoritățile de control rutier din cele două state, inclusiv prin constituirea unui cadru formal de cooperare interinstituțională și prin desfășurarea unor acțiuni comune de inspecție și control. Cooperarea ar putea viza, între altele, verificarea timpilor de conducere și odihnă și a datelor tahograf, controlul maselor și dimensiunilor vehiculelor, verificarea documentelor și autorizațiilor de transport și controlul stării tehnice a vehiculelor.

Au fost abordate și proiectele de dezvoltare a infrastructurii rutiere din zona de frontieră, inclusiv conexiunile dintre Backi Breg-Kikinda-Srpska Crnja și punctele de trecere a frontierei Jimbolia și Lunga.

Partea română a prezentat măsurile realizate pentru creșterea capacității de control și fluidizarea traficului, precum și perspectivele de modernizare și dotare a punctelor de trecere a frontierei.

Partea sârbă va transmite o listă cu propuneri concrete pentru soluționarea problemei șederii șoferilor în Spațiul Schengen, document ce va fi analizat și la nivelul Ministerului Afacerilor Interne (MAI) și Ministerului Afacerilor Externe (MAE).

În perspectiva EXPO 2027 Belgrad, România a subliniat necesitatea unor opțiuni suplimentare de transport între Timișoara și Belgrad, pentru facilitarea accesului vizitatorilor români la expoziție. În prezent există curse directe de autocare între cele două orașe, operate de operatori privați. România consideră oportună analizarea unor soluții suplimentare de transport public, inclusiv o conexiune directă dedicată perioadei EXPO 2027.

În domeniul transportului naval, România a propus consolidarea cooperării cu Serbia pentru creșterea siguranței navigației pe sectorul comun al Dunării. Sunt avute în vedere dezvoltarea unui sistem integrat de semnalizare și schimb de date pentru actualizarea hărților electronice, precum și reactivarea grupurilor tehnice de lucru la nivel de experți în domeniul hidrologiei.

Partea română a solicitat redeschiderea grupurilor de lucru mixte pentru calea navigabilă comună pe Dunăre, mai ales având în vedere schimbările climatice. Partea sârbă a apreciat colaborarea transfrontalieră foarte bună la acest capitol. A manifestat deschidere pentru reluarea comisiilor mixte.

În contextul nivelurilor scăzute ale debitelor Dunării, România și Serbia au convenit, de asemenea, asupra menținerii unui mecanism de consultare și schimb de informații privind evoluția debitului fluviului și efectele asupra navigației, economiei și infrastructurii energetice. Cât privește proiectul hidroenergetic Djerdap 3 / Porțile de Fier III, aici România a reafirmat disponibilitatea de analiză din perspectiva obiectivelor regionale de securitate și diversificare energetică. În același timp, partea română a subliniat necesitatea unei evaluări cuprinzătoare a impactului proiectului asupra producției de energie, navigației, mediului și funcționării infrastructurii hidroenergetice existente. În acest scop, la 16 iulie 2026 a fost semnat Memorandumul de înțelegere privind facilitarea schimbului de informații referitoare la proiectul Djerdap 3.

România susține continuarea dialogului cu Serbia în vederea reluării navigației comerciale pe Canalul Bega și a dezvoltării cooperării transfrontaliere în domeniul transportului naval. În ultimii ani au fost realizate investiții transfrontaliere importante pentru reabilitarea infrastructurii de navigație pe Bega, inclusiv lucrări la infrastructura hidrotehnică de pe ambele maluri ale frontierei și dezvoltarea infrastructurii conexe. Reluarea navigației comerciale și dezvoltarea conexiunii Bega-Tisa-Dunăre reprezintă o oportunitate pentru consolidarea conectivității regionale și pentru dezvoltarea transportului naval transfrontalier.

S-a convenit menținerea unei coordonări strânse pentru siguranța navigației pe Dunăre și susținerea dialogului la nivel de experți pentru reluarea navigației comerciale pe canalul Bega prin proiecte comune cu finanțare europeană.

În domeniul transportului aerian, România și Serbia cooperează în cadrul Zonei Europene Comune de Aviație. În prezent sunt operate curse regulate de pasageri între București și Belgrad, inclusiv curse operate de Air Serbia și curse TAROM în regim code-share cu Air Serbia. A fost apreciat nivelul excelent al colaborării bilaterale în domeniul aviației civile, fiind analizate măsuri pentru stimularea conectivității aeriene.

'Biroul de Presă al MTI