Strategia națională pentru conservarea biodiversității a fost adoptată, dar amendamentele au eliminat mecanisme esențiale de implementare

Federația Coaliția Natura 2000 România, împreună cu Institutul pentru Politici Publice, semnalează că amendamentele aprobate elimină o parte dintre instrumentele esențiale prin care obiectivele de conservare ar fi urmat să fie atinse

Federația Coaliția Natura 2000 România, care reunește organizații neguvernamentale active în protecția ariilor naturale și conservarea biodiversității, și Institutul pentru Politici Publice atrag atenția asupra consecințelor amendamentelor menținute în Legea privind aprobarea Strategiei naționale și a Planului național de acțiune pentru conservarea biodiversității 2026-2030, adoptată de Camera Deputaților în data de 5 august 2026, în calitate de for decizional.

Federația a realizat o analiză comparativă între textul adoptat și varianta transmisă Parlamentului, convenită cu Comisia Europeană. Analiza arată că o parte semnificativă dintre mecanismele prin care Strategia ar fi urmat să fie pusă în aplicare a fost eliminată, iar unele obiective rămase în textul Strategiei nu mai au corespondent în Planul național de acțiune.

Adoptarea era necesară. Conținutul conta la fel de mult

Cu puțin timp în urmă, Coaliția a solicitat public adoptarea rapidă a Strategiei, în forma convenită cu Comisia Europeană, fără amendamente care să-i dilueze conținutul. Adoptarea unui act era esențială: Strategia reprezintă un jalon asumat de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență, iar neîndeplinirea lui ar fi atras penalități financiare semnificative.

Actul a fost adoptat. Însă, în forma finală, o parte dintre instrumentele care ar fi transformat obiectivele în măsuri aplicabile nu mai există. Îndeplinirea formală a unui jalon nu produce, prin ea însăși, efectele pentru care jalonul a fost stabilit.

Ce arată analiza comparativă
- Țintele de protecție au fost reduse fără fundamentare științifică. Suprafața protejată scade de la 30% la 25%, iar protecția strictă de la 10% la 5%. La dosar nu a fost depus niciun studiu, nicio analiză de impact și nicio justificare tehnică. Valoarea de referință pentru anul 2025 era de aproximativ 25% - Strategia pentru perioada 2026-2030 nu mai prevede, prin urmare, un progres măsurabil față de situația existentă la momentul elaborării ei.
- Textul reproduce inexact angajamente internaționale asumate de România. Planul de acțiune afirmă că Ținta 3 din Cadrul Global pentru Biodiversitate Kunming-Montreal ar prevedea 'cel puțin 25%'. Ținta 3 prevede 30%. Similar, pragul de 5% protecție strictă este atribuit Strategiei UE privind Biodiversitatea pentru 2030, care prevede 10%. Un act normativ care descrie inexact documentele invocate drept temei ridică o problemă de claritate și previzibilitate a normei.
- Obiective rămase în Strategie nu mai au corespondent în Planul de acțiune. Finanțarea publică stabilă pentru biodiversitate este enunțată în continuare ca prioritate, însă acțiunile care ar fi operaționalizat-o au fost eliminate: linia bugetară distinctă și alocarea a minimum 20% din veniturile Fondului pentru Mediu. Studiul de cartografiere a zonelor incompatibile cu dezvoltarea hidrocentralelor rămâne descris în Strategie, dar acțiunea corespondentă lipsește din Plan, iar textul introduce o excepție pentru proiectele deja aprobate.
- Au fost eliminate instrumente de guvernanță și capacitate administrativă. Între acestea: auditul modului de administrare a ariilor naturale protejate, cadrul metodologic pentru co-administrare cu universități, institute de cercetare și organizații neguvernamentale, precum și ținta de protecție strictă pentru parcurile naționale.

Poziția Coaliției

O strategie este un instrument, nu un obiectiv în sine. Rostul ei este să producă efecte: să stabilească cine ce face, până când și cu ce resurse. Un instrument din care au fost eliminate mecanismele de implementare nu devine mai flexibil, ci încetează să funcționeze. Consecințele unei strategii fără mecanisme de implementare nu se văd imediat, dar se acumulează, iar costul lor va fi suportat, ca de fiecare dată, de oameni și de natură.

Biodiversitatea nu înseamnă doar protejarea speciilor sau a habitatelor, ci infrastructura naturală de care depind direct economia și viața de zi cu zi a românilor: păduri care reduc riscul de inundații, polenizatori fără de care agricultura ar pierde miliarde, ecosisteme care asigură apă potabilă și susțin turismul local. Strategia nu este o frână pentru dezvoltare, ci un set de reguli prin care economia românească se poate dezvolta împreună cu mediul, nu pe seama lui.

Federația Coaliția Natura 2000 România pune analiza comparativă la dispoziția publicului interesat - https://natura2000.ro/strategia-nationala-pentru-conservarea-biodiversitatii-a-fost-adoptata-dar-amendamentele-au-eliminat-mecanisme-esentiale-de-implementare-comunicat-de-presa/. Rămânem disponibili pentru dialog tehnic pe parcursul implementării Strategiei și vom monitoriza modul în care obiectivele rămase în text sunt transpuse în practică.

George Kudor, Director executiv - office@natura2000.ro
Laura Coca, responsabil politici publice și comunicare