ONG-urile de mediu cer Ministerului Mediului să publice harta integrală a zonelor propuse pentru protecție strictă

Comunitatea Declic, Greenpeace, Agent Green, Peisaj Deschis și Platforma pentru Adaptare Climatică cer Ministerului Mediului transparență totală privind zonele cu potențial de protecție strictă. Demersul vine după ce ministerul a pus în dezbatere publică un proiect ce propune protejarea a 472 de zone prioritare, adică doar 2,54% din suprafața țării, deși România s-a angajat prin Strategia UE privind biodiversitatea să protejeze strict 10% din teritoriu.

Mai mult, analiza datelor publicate de minister arată că peste 90% din suprafețele incluse în actuala propunere se află deja în arii naturale protejate. Suprafețele propuse din afara ariilor protejate existente însumează aproximativ 59.800 de hectare, adică doar 0,25% din teritoriul României.

Trei ani de cartare plătiți din bani publici, dar hărțile reale cu suprafețele valoroase rămân secrete

Timp de aproximativ trei ani, o echipă de specialiști a lucrat pentru Ministerul Mediului la identificarea și cartarea zonelor naturale care îndeplinesc criteriile necesare pentru protecție strictă. Procesul a presupus colectarea și analiza unui volum considerabil de date despre pădurile, râurile, pajiștile și alte ecosisteme valoroase ale României.

Cu toate acestea, Ministerul nu a publicat integral hărțile cu suprafețele identificate la debutul procesului de desemnare și protejare oficială.

Publicul poate vedea ce a ajuns pe lista de 2,54%, dar nu poate vedea imaginea completă a zonelor identificate de specialiști și nici ce suprafețe au rămas în afara actualei propuneri.

În lipsa acestor informații, este imposibil de evaluat în mod real procesul prin care s-a ajuns de la suprafețele identificate de specialiști la lista pusă acum în dezbatere publică.

Transparența nu poate începe și termină la 2,54%

Cele cinci organizații de mediu consideră că o consultare publică reală nu poate avea loc dacă cetățenilor, specialiștilor și organizațiilor de mediu li se prezintă doar selecția operată de Ministerul Mediului și li se ascunde harta integrală a zonelor valoroase identificate în cadrul contractului public.

'Dacă suprafața de 2,54% reprezintă într-adevăr doar 'prima etapă', atunci natura identificată pentru etapele următoare trebuie să fie cunoscută și protejată de pe acum. Altfel, România riscă să ajungă în 2030 cu hărțile pregătite, dar cu o parte din natura din zona mapată deja distrusă.', declară Antoniu Bumb, campaigner Declic.

'Nu cerem ca fiecare hectar identificat de specialiști să fie automat declarat zonă de protecție strictă. Cerem ceva mult mai simplu: să vedem harta întreagă. După trei ani de studii realizate în baza unui contract public, cetățenii au dreptul să știe ce zone naturale valoroase au fost identificate și ce s-a întâmplat cu ele. Nu putem avea o dezbatere publică reală dacă ni se arată doar 2,54% și ni se cere să discutăm fără să vedem restul informației', declară Ciprian Gălușcă, director executiv Platforma pentru Adaptare Climatică.

'Toate suprafețele identificate de experți trebuie puse sub protecție de urgență. Dreptul ilegal de veto acordat de Minister a fost folosit cinic de Romsilva și ANAR pentru a bloca sute de mii de hectare de păduri, ape și pajiști, nu pentru a le include într-o etapă viitoare, ci pentru a le exploata în continuare cu impunitate.

Fără un moratoriu imediat pe amenajamentele silvice și pastorale din aceste zone, fără publicarea integrală a hărților GIS și fără un calendar clar pentru desemnarea celor 10% zone de protecție strictă, cea mai valoroasă moștenire naturală a României va fi distrusă' declară Valentin Sălăgeanu, campaigner Greenpeace România.
'Acești 10% trebuie să fie scheletul ecologic al României: rețeaua de natură care ne păstrează apa, ne apără de șocurile climatice și face posibilă restaurarea. Dacă după trei ani de studii finanțate public vedem doar 2,54%, iar restul hărții rămâne ascuns, nu avem transparență, ci o imagine mutilată. Zonele identificate de experți trebuie publicate și protejate acum. Altfel riscăm să ajungem în 2030 cu 10% pe hârtie și cu natura de pe hartă deja distrusă.' spune Gabriel Păun, președinte Agent Green.

Organizațiile de mediu solicită Ministerului Mediului:

1. Includerea în această primă etapă cel puțin a suprafețelor aflate în proprietatea statului care au fost validate de experți pentru protecție strictă. Ministerul trebuie să explice public unde sunt aceste suprafețe și de ce nu se regăsesc în actuala propunere. De asemenea, trebuie clarificat rolul Romsilva și al Administrației Naționale 'Apele Române' în eliminarea unor suprafețe propuse de specialiști și măsura în care acestor instituții li s-a acordat, în fapt, un drept de veto asupra desemnării. Suprafețele statului identificate de experți trebuie incluse acum în procesul de desemnare.

2. Instituirea imediată a unui moratoriu asupra exploatării pădurilor identificate de experți pentru protecție strictă, dar care nu au fost incluse în etapa I de desemnare. Aplicarea amenajamentelor silvice în aceste păduri trebuie suspendată până la clarificarea statutului lor. Altfel, există riscul ca suprafețe identificate tocmai pentru valoarea lor naturală să fie exploatate și degradate înainte ca România să ajungă la următoarele etape ale desemnării, până în 2030.