Cerere de reexaminare asupra Legii pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 81/2021 privind aprobarea metodelor de intervenție imediată pentru prevenirea și combaterea atacurilor exemplarelor de urs brun asupra persoanelor și bunurilor acestora, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative

Președintele României, Nicușor Dan, a trimis Parlamentului, spre reexaminare, Legea pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 81/2021 privind aprobarea metodelor de intervenție imediată pentru prevenirea și combaterea atacurilor exemplarelor de urs brun asupra persoanelor și bunurilor acestora, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative,

Vă prezentăm textul integral al cererii:

Domnului Mircea ABRUDEAN
Președintele Senatului

În temeiul articolului 77 alineatul (2) din Constituția României, republicată,

formulez următoarea

CERERE DE REEXAMINARE
asupra
Legii pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 81/2021 privind aprobarea metodelor de intervenție imediată pentru prevenirea și combaterea atacurilor exemplarelor de urs brun asupra persoanelor și bunurilor acestora, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative

La data de 4 mai 2026, Parlamentul a transmis Președintelui României, în vederea promulgării, Legea pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 81/2021 privind aprobarea metodelor de intervenție imediată pentru prevenirea și combaterea atacurilor exemplarelor de urs brun asupra persoanelor și bunurilor acestora, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative (PL-x nr. 218/2026).

Prin Decizia nr. 733 din 24 iunie 2026, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 630 din 30 iulie 2026, Curtea Constituțională a respins, ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate formulată de Președintele României și a constatat că legea susmenționată este constituțională în raport cu criticile formulate.

Controlul de constituționalitate și reexaminarea legii sunt însă instrumente constituționale distincte. Cererea de reexaminare permite Parlamentului să reanalizeze efectele practice, coerența și oportunitatea soluțiilor legislative, precum și să remedieze lacune care nu ating pragul neconstituționalității.

Legea susmenționată, supusă reexaminării, urmărește un obiectiv legitim și esențial: protejarea vieții și integrității persoanelor și reducerea pagubelor produse de urși. Tocmai importanța acestui obiectiv impune însă un mecanism care să fie, simultan, eficient pentru comunități, aplicabil în teren, verificabil de autorități și compatibil cu obligația de protecție strictă a speciei. În forma transmisă la promulgare, unele dintre soluții nu oferă garanțiile operaționale necesare pentru atingerea acestui echilibru, motiv pentru este necesară reexaminarea legii, în conformitate cu următoarele aspecte:

1. Asigurarea caracterului selectiv și preventiv al recoltărilor
Repartizarea unui număr de exemplare pe fonduri cinegetice nu indică, prin ea însăși, care animale trebuie vizate pentru reducerea reală a conflictelor. Pentru ca măsura letală să contribuie efectiv la siguranța comunităților, recoltarea preventivă ar trebui să prioritizeze exemplarele habituate, cu comportament conflictual documentat ori care frecventează repetat zonele locuite, iar selecția să fie fundamentată pe date locale și pe analiza alternativelor neletale rezonabile. O cotă numerică nu ar trebui să funcționeze ca un obiectiv obligatoriu de realizat și nici ca o formă de vânătoare orientată de valoarea trofeului.

Criteriile prevăzute la art. 32 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 81/2021 (în noua redactare adusă de legea supusă reexaminării), raportate la punctajul C.I.C. al blănii, sunt verificabile cu exactitate după recoltare și preparare, nu anterior executării focului. Parlamentul ar trebui să reanalizeze aceste criterii și să instituie reguli de selecție aplicabile înaintea recoltării, care să protejeze structura pe sexe și vârste, exemplarele dominante și grupurile familiale.

Pentru fondurile care se suprapun cu arii naturale protejate ori cu teritorii în care vânătoarea este interzisă, calculul cotei ar trebui să excludă explicit suprafețele respective și să evite concentrarea recoltărilor pe restul fondului. Localizarea acțiunilor ar trebui verificată geospațial, iar transferul cotelor între fonduri ar trebui să fie interzis sau permis numai în urma unei noi evaluări științifice și a unei decizii motivate a autorității competente.

2. Reanalizarea nivelurilor stabilite pentru anii 2026 și 2027

Punctul 1 al articolului unic din legea supusă reexaminarii stabilește pentru anul 2026 un nivel de prevenție de 859 de exemplare de urs brun și un nivel de intervenție de 110 exemplare, iar punctul 7 al articolului unic din legea supusă reexaminării, prin noua redactare adusă articolului 221 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 81/2021, prevede aplicarea corespunzătoare a acelorași dispoziții și în anul 2027. Rezultă că aceleași niveluri și aceeași repartiție pe fonduri cinegetice urmează să fie utilizate în doi ani succesivi, fără o evaluare obligatorie intermediară.

O cotă adecvată pentru un anumit an nu poate fi prezumată automat ca fiind adecvată și pentru anul următor. Situația populației se modifică prin recoltările legale, mortalitatea naturală și accidentală, braconaj, reproducere, schimbări de distribuție și deplasări între fonduri. De asemenea, intensitatea și localizarea conflictelor, numărul pagubelor, apelurile la numărul de urgență 112 și eficiența măsurilor neletale pot evolua substanțial într-un singur an. Aplicarea în anul 2027 a anexei calculate pe baza datelor anterioare recoltărilor din anul 2026 riscă să transforme o decizie fundamentată pentru un anumit moment într-un automatism administrativ.

În plus, intrarea în vigoare a legii în a doua parte a anului 2026 ar concentra realizarea unui nivel calificat drept anual într-o perioadă de numai câteva luni, până la 31 decembrie 2026. Această comprimare temporală poate genera o presiune operațională ridicată, cu efecte asupra selectivității recoltărilor, a capacității de control și a calității raportării.

S-ar impune, așadar, reanalizarea nivelului de prevenție stabilit pentru perioada rămasă din anul 2026 și eliminarea aplicării automate a acelorași niveluri în anul 2027. Orice nivel pentru anul 2027 ar trebui stabilit numai după publicarea unei evaluări actualizate, care să includă mortalitatea cumulată a speciei din toate cauzele, rezultatele recoltărilor din anul 2026, structura pe sexe și vârste, situația pe subpopulații și areale, evoluția conflictelor și efectele măsurilor preventive neletale. Metodologia, datele primare agregate și calculul repartizării pe fonduri cinegetice ar trebui să fie publice și verificabile.

3. Instituirea unui sistem național de monitorizare în timp real

Legea supusă reexaminării aprobă un plafon național și o repartiție pe 528 de fonduri cinegetice, dar nu instituie un mecanism unic prin care autoritatea să cunoască, în timp real, numărul recoltărilor efectuate și cota rămasă disponibilă. Existența unor cote reduse pe fiecare fond nu înlătură riscul: acțiunile se pot desfășura simultan, prin mai mulți gestionari, iar depășirea plafonului nu mai poate fi reparată după producerea ei. În materia unei specii strict protejate, controlul exclusiv ulterior este insuficient atunci când efectul este ireversibil.

În cuprinsul Deciziei nr. 733 din 24 iunie 2026, Curtea Constituțională a calificat absența acestui sistem drept o lacună legislativă fără relevanță constituțională și a arătat că o soluție digitalizată este dezirabilă prin prisma standardelor tehnice moderne. Această constatare susține necesitatea remedierii lacunei în cadrul reexaminării legii. Faptul că o evidență analogică poate fi ținută la nivelul fiecărui gestionar nu asigură prevenirea depășirii cotelor, verificarea simultană de către autoritate și o imagine națională actualizată.

Ar fi necesară condiționarea oricărei recoltări de înscrierea imediată într-un registru electronic național, administrat de autoritatea publică centrală pentru protecția mediului și accesibil, potrivit competențelor, autorităților de control și gestionarilor. Pentru fiecare exemplar, registrul ar trebui să genereze un identificator unic și să cuprindă cel puțin fondul cinegetic, data, ora și coordonatele, temeiul recoltării, identitatea persoanelor responsabile, sexul și categoria de vârstă estimată, documentarea foto-video și prelevarea unei probe biologice. Înregistrarea ar trebui realizată într-un termen foarte scurt și înainte de transportarea exemplarului din locul recoltării.

Sistemul ar trebui să blocheze automat orice nouă recoltare după atingerea nivelului alocat fondului și să notifice autoritatea. Legea ar trebui să stabilească expres obligațiile de raportare, termenele, răspunderea pentru omisiuni sau raportări inexacte, consecințele depășirii cotei și publicarea periodică a unor date agregate.

4. Reformularea interdicției privind femelele însoțite de pui

Punctul 3 al articolului unic din legea supusă reexaminării introduce, la alineatul (41) al articolului 32 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 81/2021, interdicția recoltării 'femelelor însoțite de pui cu vârsta sub 2 ani'.

Protecția femelelor cu pui este necesară, însă formularea aleasă condiționează aplicarea interdicției de stabilirea unei vârste cronologice precise care, în mod obișnuit, nu poate fi determinată cu certitudine prin simpla observare a animalului în teren.

Între un pui cu vârsta de un an și nouă luni și unul cu vârsta de doi ani și câteva luni nu există o diferență morfologică certă, imediat observabilă de la distanță. Dimensiunea și conformația variază în funcție de sex, nutriție, anotimp și condițiile de habitat. Metodele care pot crește precizia estimării vârstei presupun identificarea anterioară a individului, măsurători, analiză dentară ori investigații de laborator, incompatibile cu momentul în care vânătorul trebuie să decidă dacă execută focul. Respectarea unei interdicții legale nu poate depinde de o estimare imposibil de verificat în timp real.

Totodată, durata îngrijirii materne la ursul brun nu se suprapune în toate cazurile unui prag rigid de doi ani; puii pot rămâne alături de femelă și după această vârstă. În consecință, norma poate exclude de la protecție grupuri familiale încă dependente și, în același timp, poate genera imposibilitatea stabilirii ulterioare a caracterului legal sau ilegal al recoltării.

Interdicția ar trebui reformulată prin raportare la un criteriu observabil și prudent, precum interzicerea recoltării oricărei femele însoțite de pui, fără condiționarea protecției de estimarea exactă a vârstei acestora. În subsidiar, dacă legiuitorul va dori să mențină un criteriu de vârstă, ar fi necesar să stabilească prin lege sau printr-o procedură obligatorie: indicatorii utilizați, persoana care certifică îndeplinirea condiției, documentarea prealabilă, răspunderea pentru eroare și regula potrivit căreia, în caz de incertitudine, recoltarea nu se realizează.

5. Corelarea interdicțiilor cu răspunderea și cu măsurile de control

Curtea Constituțională a reținut că sancțiunea pentru recoltarea unei femele însoțite de pui cu vârsta sub 2 ani rezultă din interpretarea sistematică a art. 44 din Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006, care incriminează vânarea speciilor strict protejate în alte condiții decât cele ale derogărilor. Chiar și în aceste condiții, o trimitere expresă și o corelare completă a normelor ar elimina dificultățile de aplicare și ar consolida caracterul preventiv al reglementării.

Potrivit punctului 4 al articolului unic din legea supusă reexaminării, noua redactare a alineatului (5) al articolului 32 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 81/2021 prevede predarea blănii și a craniului în cazul nerespectării condițiilor de la alineatul (4), dar nu face trimitere și la noile alineate (41) și (42), referitoare la femelele cu pui și la teritoriile în care vânătoarea este interzisă. Această lipsă de corelare ar trebui remediată.

Totodată, legea supusă reexaminării ar trebui să prevadă în mod expres consecințele depășirii cotei, ale neînregistrării sau înregistrării tardive în sistem, ale nerespectării obligației de documentare și ale furnizării de date false. Răspunderea ar trebui să privească atât autorul recoltării, cât și personalul tehnic care coordonează sau validează operațiunea, în funcție de conduita fiecăruia.

6. Reconfigurarea mecanismului aplicabil începând cu anul 2028

În forma modificată prin punctul 7 al articolului unic din legea supusă reexaminării, articolul 222 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 81/2021 prevede că, începând cu anul 2028, numărul de exemplare de urs brun care reprezintă nivelul de prevenție și repartiția pe județe și fonduri cinegetice se stabilesc anual, prin ordin al conducătorului autorității publice centrale care răspunde de vânătoare, pe baza studiului genetic realizat de autoritate.

Soluția ar trebui completată astfel încât decizia anuală să nu se bazeze exclusiv pe un studiu static, ci pe o evaluare actualizată a dinamicii populației, a mortalității cumulative, a structurii demografice, a stării de conservare pe areale și subpopulații, a conflictelor și a eficienței măsurilor alternative.

Procedura ar trebui să includă publicarea proiectului și a fundamentării, accesul la datele esențiale și la formula de calcul, consultarea autorității responsabile de conservarea biodiversității și o validare științifică independentă. Ordinul anual ar trebui să poată reduce sau suspenda recoltările atunci când datele de monitorizare indică riscuri pentru starea de conservare ori depășirea mortalității totale admisibile.

Față de argumentele expuse mai sus și având în vedere competența legislativă exclusivă a Parlamentului, vă solicităm reexaminarea Legii pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 81/2021 privind aprobarea metodelor de intervenție imediată pentru prevenirea și combaterea atacurilor exemplarelor de urs brun asupra persoanelor și bunurilor acestora, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative.

PREȘEDINTELE ROMÂNIEI
NICUȘOR-DANIEL DAN