Referitor la criza de debit a Dunării: măsurile de urgență trebuie urmate de soluții tehnice durabile

Comitetul Național Român al Marilor Baraje - CROMB, afiliat Comisiei Internaționale a Marilor Baraje (ICOLD), organizație înființată în anul 1928 de șase țări, între care și România, urmărește cu îngrijorare situația hidrologică severă de pe Dunăre și efectele acesteia asupra producției de energie, navigației, irigațiilor și alimentării cu apă a unor obiective strategice.

La 4 august, debitul Dunării la intrarea în țară, în secțiunea Baziaș, era de aproximativ 1.450 mc/s, față de media multianuală a lunii august de 3.900 mc/s, iar prognoza indica o scădere spre 1.400 mc/s. Unitatea 1 a CNE Cernavodă se afla în stare oprită sigură, în timp ce Unitatea 2 funcționa la capacitate nominală, sub monitorizarea permanentă a parametrilor de operare și a marjelor de securitate nucleară. Posibilitatea opririi Unității 2 rămâne însă dependentă de evoluția nivelurilor Dunării.

În același timp, debitele reduse limitează producția hidroenergetică și sporesc presiunea asupra întregului sistem energetic. Situația demonstrează legătura directă dintre gospodărirea apelor și securitatea energetică: aceeași resursă susține producția nucleară și hidroenergetică, navigația, irigațiile, alimentările cu apă și ecosistemele.

Actualul context evidențiază încă o dată rolul strategic al Hidroelectrica și al marilor amenajări hidrotehnice. Chiar și atunci când producția hidro este afectată de debitele reduse, flexibilitatea centralelor hidroelectrice și capacitatea de utilizare rapidă a rezervelor disponibile, în limitele impuse de regimul hidrologic și de siguranța lucrărilor, sunt esențiale pentru echilibrarea sistemului energetic. În asemenea momente, apa acumulată în lacurile de acumulare reprezintă și o rezervă energetică strategică.

CROMB consideră că măsurile operative pot fi necesare și pot câștiga timpul de care sistemul energetic are nevoie. În lipsa accesului la toate datele tehnice, nu este corect să validăm sau să respingem public o anumită intervenție punctuală. Subliniem însă că orice lucrare în albia Dunării, inclusiv una temporară, trebuie fundamentată hidrologic și hidraulic, coordonată de autoritățile competente în gospodărirea apelor și urmărită prin măsurători înainte, în timpul și după intervenție. Trebuie cunoscute efectele asupra repartiției debitelor, transportului de sedimente, navigației, ecosistemelor și lucrărilor existente, precum și posibilitatea restabilirii condițiilor de siguranță. Eficiența unei asemenea măsuri nu se judecă prin amploarea operațiunii, ci prin răspunsul măsurat al albiei: modificarea nivelurilor și a repartiției debitelor, evoluția eroziunilor și depunerilor, efectele asupra navigației, ecosistemelor și lucrărilor existente, precum și posibilitatea restabilirii condițiilor de siguranță.

Seceta severă a declanșat criza actuală, dar vulnerabilitatea pe care aceasta a scos-o la lumină este cunoscută de mult timp. În anul 2003, nivelurile foarte scăzute ale Dunării au determinat oprirea Unității 1, singura aflată atunci în exploatare. Ulterior, au fost analizate atât corectarea repartiției debitelor între Brațul Bala și Dunărea Veche, cât și soluții locale pentru creșterea siguranței alimentării cu apă de răcire a CNE Cernavodă.

Una dintre variantele dezvoltate tehnic în anul 2007 prevedea realizarea unui prag mobil și a unei stații suplimentare cu pompe submersibile, dimensionată pentru un debit total de aproximativ 110 mc/s. Conform calculelor realizate la acel moment, soluția putea crește gradul de asigurare cu apă de răcire de la 89% la 97% și putea asigura nivelurile necesare funcționării sistemului de răcire pentru configurația completă cu patru unități a centralei. Această variantă nu poate fi preluată astăzi fără actualizare. Normele, tehnologiile, condițiile de mediu și configurația sistemului energetic s-au schimbat. Existența sa demonstrează însă că problema este cunoscută de aproape două decenii și că au existat soluții dezvoltate tehnic. Urgența de astăzi nu poate substitui investițiile amânate timp de ani de zile.

CROMB nu susține în mod automat realizarea unui anumit baraj, prag sau tip de intervenție. Susținem însă obligația de a analiza serios toate variantele tehnice și economice. Proiectele existente trebuie actualizate folosind date hidrologice și climatice recente, modelare hidraulică modernă și analize privind transportul sedimentelor, migrația ihtiofaunei, ariile protejate, navigația, riscul la inundații și obligațiile internaționale ale României. Cu toate acestea consideram ca trebuie reluată, fără prejudecăți, și analiza proiectelor istorice de amenajare complexă a Dunării Inferioare. Unele componente ale alimentării cu apă a CNE Cernavodă au fost concepute într -o logică mai amplă de regularizare a nivelurilor pe acest sector al fluviului, care nu s-a materializat integral. Aceste proiecte urmăreau simultan siguranța producției de energie, îmbunătățirea navigației, asigurarea apei pentru irigații și menținerea unor niveluri controlate. Responsabilitatea pentru găsirea unei soluții este comună. Autoritățile trebuie să asigure continuitatea deciziilor, operatorii să întrețină și să dezvolte infrastructura, iar comunitatea tehnică să explice transparent avantajele, riscurile și limitele fiecărei variante.

Responsabilitatea față de mediu este legitimă și indispensabilă, dar ea se dovedește prin echilibrul dintre nevoile ecologice, criteriile științifice și nevoile esențiale ale societății. CROMB este deschis propunerilor organizațiilor și specialiștilor de mediu și îi invită să contribuie la identificarea unor soluții aplicabile pentru vulnerabilitățile sistemice existente. Dezbaterea privind protecția mediului trebuie să producă și alternative mai bune, nu doar obiecții. În același timp, necesitatea unei investiții nu poate justifica ignorarea efectelor sale asupra mediului. Nici realizarea proiectelor cu orice preț și nici blocarea lor pe termen nedefinit nu reprezintă o abordare responsabilă. România are nevoie de decizii bazate pe date, criterii transparente și colaborare reală între specialiștii în ape, energie, navigație și mediu. Seceta a declanșat criza, dar vulnerabilitatea este veche. O intervenție de urgență poate cumpăra timp; numai o soluție tehnică pregătită și dusă la capăt poate construi reziliență. Nu avem voie ca, după revenirea nivelurilor Dunării, să trimitem din nou problema în sertar.

CROMB propune constituirea unui grup tehnic interinstituțional și interdisciplinar care să analizeze soluțiile pe termen scurt, mediu și lung. Comitetul pune la dispoziția autorităților competente experiența membrilor săi în domeniul barajelor, lucrărilor hidrotehnice, siguranței infrastructurilor și gospodăririi resurselor de apă.

Comitetul Național Român al Marilor Baraje - CROMB
Asociație profesională autonomă, apolitică și neguvernamentală, afiliată Comisiei Internaționale a Marilor Baraje - ICOLD