Agricultura nu poate fi privită ca un pericol iminent la adresa biodiversității

În cadrul dezbaterilor din Senat privind propunerea legislativă pentru aprobarea Strategiei naționale și a Planului de acțiune pentru conservarea biodiversității 2026-2030, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, Tanczos Barna, împreună cu echipa Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), au formulat o serie de observații și propuneri menite să asigure o transpunere clară și corectă a obiectivelor asumate, fără a afecta activitatea agricolă și drepturile fermierilor.

'Agricultura nu poate fi privită ca un pericol iminent la adresa biodiversității. Avem nevoie de reguli clare și echilibrate, care să protejeze natura și să asigure un cadru echitabil pentru fermieri. De aceea, în cadrul dezbaterilor privind Strategia națională pentru biodiversitate, am propus și am susținut o serie de modificări prin care să fie acordate plăți compensatorii pentru pierderile de venit generate de măsurile de conservare și restaurare. Totodată, am clarificat faptul că ținta de reducere cu 50% privind îngrășămintele și pesticidele vizează reducerea riscului de poluare, și nu reducerea cantităților utilizate, iar în ceea ce privește restaurarea ecosistemelor, am precizat că ținta de restaurare de 30% până în anul 2030 reprezintă un obiectiv stabilit la nivel global și nu o obligație specifică a României. Agricultura trebuie privită ca un partener esențial în conservarea biodiversității, prin măsuri echilibrate și adaptate realităților din teren', a declarat ministrul Tanczos Barna.

Observațiile și propunerile formulate de ministrul agriculturii și echipa MADR:

Au solicitat clarificarea faptului că ținta de reducere cu 50% prevăzută în strategie, în ceea ce privește utilizarea îngrășămintelor și a pesticidelor, vizează în mod explicit reducerea riscului de poluare, și nu reducerea cantității utilizate.

O altă propunere a MADR vizează clarificarea țintelor privind restaurarea ecosistemelor. Ținta potrivit căreia, până în anul 2030, cel puțin 30% din suprafețele ecosistemelor degradate să fie supuse unor măsuri de restaurare reprezintă un obiectiv stabilit la nivel global, și nu o obligație specifică a României.

Totodată, ministrul agriculturii a propus ca, în ceea ce privește suprafețele agricole și forestiere vizate prin Planul Național de Restaurare, implementarea măsurilor de restaurare să fie realizată cu respectarea principiului echilibrului dintre obiectivele de conservare și continuitatea activităților economice sustenabile.

În situațiile în care măsurile generează restricții de utilizare a terenurilor sau determină pierderi de venit pentru proprietarii și administratorii terenurilor agricole și forestiere, se va asigura compensarea acestor pierderi prin scheme de compensare dedicate. Metodologia și calculul aferent plăților compensatorii vor fi elaborate anterior aplicării măsurilor de restaurare pe suprafețele agricole și forestiere.

În același timp, MADR a susținut toate propunerile de modificări care prevăd acordarea de plăți compensatorii pentru pierderile de venit aferente terenurilor situate în siturile Natura 2000 sau în alte categorii de arii naturale protejate.