Scrisoare deschisă,
Strategia Biodiversității riscă să îngroape agricultura românească,

Către,

Domnul Președinte al Senatului României, Mircea Abrudean,

Domnul Președinte al Comisiei pentru Mediu, Glad-Aurel Varga,

Domnul Președinte al Comisiei pentru Agricultură, Industrie Alimentară și Dezvoltare Rurală, Sebastian Cernic,

Domnul Președinte al Comisiei pentru Transporturi și Infrastructură, Robert-Marius Cazanciuc,

Domnul Președinte al Comisiei Economice, Industrii, Servicii, Turism și Antreprenoriat, Sorin Vlașin,

Domnul Președinte al Comisiei pentru Sănătate, Adrian Streinu CERCEL,

Domnul Președinte al Comisiei pentru Ape, Păduri, Pescuit și Fond Cinegetic, Vasilică Potecă,

Domnul Președinte al Comisiei Juridice, de Numiri, Disciplină, Imunități și Validări, Ion-Cristinel Rujan,

Domnul Președinte al Comisiei pentru Administrație Publică, Karoly Zsolt Csăszăr,

Domnul Președinte al Comisiei pentru Energie, Infrastructură Energetică și Resurse Minerale, Istvan-Lorant Antal,

Doamna Președinte Comisiei pentru Constituționalitate Nadia-Cosmina Cerva,

Membrii Comisiilor și Plenului Senatului,

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor
Doamna Ministru, Diana-Anda Buzoianu,

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale
Domnul Viceprim-Ministru, Ministru interimar Barna Tănczos,

Organizațiile profesionale ale fermierilor și cooperativelor, cer garanții clare privind compensarea fermierilor, având în vedere că impactul economic negativ asupra sectorului agricol va fi mult mai mare decât echivalentul sumei prevăzute în jalonul din PNRR, iar în acest sens este necesar, realizarea unui studiu de impact economic și consultarea reală a organizațiilor reprezentative înainte de adoptarea proiectului de Lege L455/2026.

Atragem atenția asupra riscurilor economice pe care le presupune, în forma actuală, proiectul de lege L455/2026, privind Strategia Națională și Planul de acțiune pentru Conservarea Biodiversității 2026-2030. Solicităm garanții clare privind compensarea fermierilor și consultarea acestora înainte de adoptarea actului normativ pentru a nu ajunge ca după implementarea strategiei să crească prețul hranei similar cu prețul carburanților și energiei, azi, creându-ne singuri crize și dificultăți financiare întregii populații a României, pe care le putem preveni.

Subliniem că nu contestăm obiectivele de mediu ale României, dar avertizăm că, în forma actuală, strategia transferă o parte semnificativă a costurilor conservării asupra fermierilor, indiferent de dimensiunea exploatației. Acest lucru va afecta masiv competitivitatea agriculturii românești, veniturile producătorilor și, în cele din urmă, securitatea alimentară a țării noastre și creând suplimentar probleme sociale în mediul rural.

Fermierii și cooperativele sunt parteneri în protejarea naturii, nu adversarii ei. Parteneriatul înseamnă compensare corectă și consultare reală, nu obligații impuse fără finanțare.

Analiza noastră arată că o parte importantă a presiunilor asupra fermierilor și cooperativelor derivă din obligațiile europene care au fost anulate/suspendate, în timp ce strategia națională precizează că nu creează, prin ea însăși, obligații juridice noi, azi, dar se va face trimitere în viitor la ea și vom avea constrângeri și impuneri mult mai mari și mai multe, fără nici un fel de finanțare. Din acest motiv, solicităm înainte garanții naționale pentru o aplicare echitabilă, etapizată și finanțată corespunzător care să nu reducă competitivitatea sau să închidă activitatea economică.

Principalele noastre solicitări sunt:
- un studiu de impact economic dedicat sectorului agricol, realizat înainte de adoptarea strategiei;
- compensarea integrală și garantată a oricărei restricții, din surse suplimentare plafonului Politicii Agricole Comune;
- coerența cu Politica Agricolă Comună și evitarea dublei reglementări (fără suprareglementare națională);
- consultarea reală și preluarea propunerilor organizațiilor reprezentative ale fermierilor și cooperativelor la elaborarea normelor de aplicare;
- transparență: publicarea hărților zonelor de restaurare și consultare publică înainte de termenul de 1 septembrie 2026.

În acest context, reamintim și faptul că România utilizează cca 0,7 kg de substanță activă medicamente pentru plante la hectar, printre cele mai reduse niveluri din Uniunea Europeană, în timp ce media UE este 2,2 kg fiind și unele state membre UE care au consumuri de 7-9kg/ha. Considerăm că orice viitoare țintă de reducere a medicamentelor pentru plante trebuie corelată cu media europeană, nivelul de plecare al fiecărui stat membru și evaluată printr-un studiu de impact asupra agriculturii din care să rezulte dacă se mai poate continua această activitate, standarde de producție reciproce cu statele non UE, în ce condiții, costuri, efecte pentru actorii implicați și repercursiuni financiare pentru populație.

A doua prioritate din această săptămână presupune aprobarea cadrului legislativ pentru remedierea problemelor din sectorul ovin și caprin care sunt striviți între două eșecuri: un stat care n-a construit sistemul sanitar-veterinar cerut de un deceniu și o Comisie care a ales sancțiunea colectivă în locul regionalizării. Oierii plătesc factura ambelor.

În acest sens solicităm:
- Aprobarea unui Pachet legislativ de sprijin financiar pentru sectorul ovin și caprin;
- Plan profesionist pentru ieșire din criză, implicit recâștigarea încrederii Comisiei Europene și deblocarea exporturilor de ovine;
- Plata urgentă a despăgubirilor pentru pesta micilor rumegătoare și compensarea integrală a pierderilor economice;
- Despăgubiri pentru compensarea pierderilor economice cauzate de atacurile animalelor sălbatice protejate;

Ne exprimăm disponibilitatea pentru dialog tehnic cu Parlamentul, Guvernul și ministerele de resort, pe baza amendamentelor deja transmise, și susține adoptarea unei strategii echilibrate, echitabile, fundamentată economic și științific, care să protejeze deopotrivă biodiversitatea și viabilitatea fermelor și cooperativelor românești.

Vă mulțumim pentru atenția acordată acestei solicitări și rămânem disponibili pentru orice clarificări sau întâlniri de lucru pe marginea proiectelor menționate.

Cu deosebită considerație,
București, 03.08.2026

Organizații semnatare:
1. PRO AGRO - Federația Națională a Producătorilor din Agricultură, Industria Alimentară și Servicii Conexe din România
2. LAPAR - Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România
3. UNCSV - Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal
4. AFF - Asociația Forța Fermierilor
5. APCPR - Asociația Producătorilor de Carne de Porc din România
6. BOVICOOP - Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Taurin
7. FCBR - Federația Crescătorilor de Bovine din România
8. ACV - Holstein RO - Asociația Crescătorilor de Vaci 'Holstein RO'
9. ACVBR-SIM - Asociația Crescătorilor de Vaci 'Bălțată Românească' tip Simmental
10. AGCTR - Asociația Generală a Crescătorilor de Taurine din România
11. ACBCR - Asociația Crescătorilor de Bovine pentru Carne din România
12. AFR - Asociația Fermierilor din România
13. FAPPR - Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România
14. CFRO - Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă
15. ANGUS RO - Asociația Aberdeen Angus România
16. ACEBOP - Asociația Crescătorilor și Exportatorilor de Bovine, Ovine, Porcine din România
17. HORT INTEGRA - Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor Horticole din România
18. COOP RO - Asociația Națională a Cooperativelor Agroalimentare din România
19. ANTPAR - Asociația Națională a Tinerilor Producători Agricoli din România
20. ADR-FCB - Asociația Dialog și Reprezentare pentru Fermierii din Crișana-Banat
21. Federația Națională ROMOVIS
22. Asociația ȚARA LOVIȘTEI
23. ACO DOBROGEA - Federația Crescătorilor de Ovine și Caprine din România
24. FOMR - Federația Oierilor de Munte din România
25. APC - Asociația Profesională a Ciobanilor
26. CAPRIROM - Federația Națională a Crescătorilor de Capre
27. SFPR - Sindicatul Fermierilor Patrioți din România