Bartolomeu I și Emil Constantinescu: un dialog continuat prin mesajul transmis Congresului Mondial de Studii Siriace și Conferinței Internaționale de Studii Arabe Creștine care se desfășoară în aceste zile la București

'Întrepătrunderea între cercetarea științifică și preocupările publicului este în același timp semnificativă și oportună. Lumea noastră este din ce în ce mai interconectată, într-un mod inseparabil. Dezbaterile academice nu mai pot rămâne izolate de provocările mai ample cu care se confruntă societatea, la fel cum nici instituțiile politice și culturale nu pot ignora cunoașterea, discernământul și responsabilitatea morală pe care le poate oferi cercetarea științifică. Ceea ce se petrece într-un domeniu al activității umane afectează inevitabil multe altele, în timp ce deciziile luate în cadrul oricărei națiuni au adeseori consecințe care depășesc cu mult granițele sale.

Bartolomeu I, Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului

Patriarhia Ecumenică de Constantinopol este un reper secular al tradiției ortodoxe, iar Sanctitatea Sa Bartolomeu I a acordat o atenție constantă dialogului dintre Biserici și comunități, protejării patrimoniului creștin și sprijinirii comunităților creștine din Orient. Mesajul transmis participanților la evenimentul unic care se desfășoară în aceste zile la București, prezentat în cadrul ceremoniei de deschidere, este răspunsul la invitația adresată de profesorul emerit Emil Constantinescu, președintele Institutului Levant de Studii Avansate pentru Cultura Păcii, și reprezintă, totodată, continuarea unei colaborări îndelungate, cu semnificație politică și ecumenică, transferată în domeniul diplomației culturale.

Relația dintre Sanctitatea Sa Bartolomeu I și președintele Emil Constantinescu a început în timpul mandatului prezidențial 1996-2000, prin participarea Patriarhului Ecumenic la reuniunea internațională 'Oameni și religii', organizată la București în august 1998 de comunitatea catolică Sant'Egidio, Patriarhia Română și Președinția României, cea care a avut o contribuție decisivă în crearea climatului favorabil pentru sosirea Papei Ioan Paul al II-lea în România în anul 1999, în prima vizită a unui Suvern Pontif într-o țară majoritar ortodoxă după Marea Schismă din 1054.

Cei doi s-au reîntâlnit în această primăvară la Istanbul, cu ocazia Summitului Economic Eurasiatic, când președintele Emil Constantinescu i-a prezentat Sanctității Sale Bartolomeu I tema și programul reuniunii academice și culturale de la București, adresându-i invitația de a se adresa Congresului.

Relația Sanctității Sale Bartolomeu I cu România este marcată de momente importante pentru viața Bisericii Ortodoxe Române. În octombrie 2025, Patriarhul Ecumenic a fost prezent la București pentru sfințirea picturii în mozaic a Catedralei Naționale, alături de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.

MESAJUL SANCTITÃȚII SALE, BARTOLOMEU
PATRIARHUL ECUMENIC AL CONSTANTINOPOLULUI
CÃTRE CONGRESELE REUNITE DE STUDII SIRIACE ȘI CREȘTINE ARABE

BUCUREȘTI, ROMÂNIA
3-7 August 2026

Excelența Voastră, Domnule Președinte Constantinescu,

Distinși reprezentanți ai instituțiilor organizatoare,

Dragi participanți,

Avem deosebita plăcere de a vă ura bun venit prin intermediul acestui mesaj video, ca răspuns la amabila invitație a Excelenței Sale, profesorul emerit Emil Constantinescu, fost președinte al României.

V-ați întrunit la Palatul Parlamentului din București cu prilejul a două renumite manifestații științifice internaționale: cel de-al 14-lea Congres Mondial de Studii Siriace și cea de-a 12-a Conferință Internațională de Studii Creștine Arabe. Congresul Mondial de Studii Siriace, cu o istorie de peste cinci decenii, se desfășoară în comun cu Conferința Internațională de Studii Creștine Arabe, sub auspiciile Institutului Levant de Studii Avansate pentru Cultura Păcii, în parteneriat cu Adunarea Interparlamentară pentru Ortodoxie, Academia Română și Parlamentul României.

Această întrepătrundere între cercetarea științifică și preocupările publicului este în același timp semnificativă și oportună. Lumea noastră este din ce în ce mai interconectată, într-un mod inseparabil. Dezbaterile academice nu mai pot rămâne izolate de provocările mai ample cu care se confruntă societatea, la fel cum nici instituțiile politice și culturale nu pot ignora cunoașterea, discernământul și responsabilitatea morală pe care le poate oferi cercetarea științifică. Ceea ce se petrece într-un domeniu al activității umane afectează inevitabil multe altele, în timp ce deciziile luate în cadrul oricărei națiuni au adeseori consecințe care depășesc cu mult granițele sale.

În acest context, tema congreselor dumneavoastră reunite, 'Pace și dialog pentru conservarea patrimoniului literar și material', capătă o importanță deosebită. De-a lungul secolelor, misiunea Patriarhiei Ecumenice a fost caracterizată de angajamentul față de reconciliere și pace prin întâlnire și dialog. Această convingere a modelat mărturia teologică, liturgică și spirituală a Bisericii-Mamă din Constantinopol, fie în urmărirea unității creștine, fie în sensibilizarea publicului cu privire la criza ecologică, fie în promovarea cooperării interreligioase și a coexistenței pașnice în cadrul unei umanități atât de diverse din punct de vedere religios și cultural, dar adesea tulburată și divizată.

În orele și zilele ce urmează, veți explora moștenirea fascinantă și întrețesută a tradițiilor creștine siriace și arabe. Totuși, acest patrimoniu nu este doar obiectul cercetării științifice; el rămâne o realitate vie, cultivată și păstrată de comunitățile creștine străvechi din întreg Orientul Mijlociu.

Tradiția siriacă, în special, păstrează în limba și literatura sa o mărturie prețioasă a lumii aramaice a Domnului nostru Iisus Hristos, alături de o comoară extraordinară de memorie teologică, liturgică, literară și culturală.

Astăzi, aceste comunități, împreună cu manuscrisele, mănăstirile, bisericile, bibliotecile și tradițiile vii încredințate îngrijirii lor, sunt grav amenințate de conflicte, persecuții, dificultăți economice și strămutări forțate. Protejarea lor reprezintă, prin urmare, o obligație morală urgentă, atât pentru continuitatea prezenței creștine în Orientul Mijlociu, cât și pentru conservarea unui patrimoniu spiritual și cultural care aparține întregii umanități.

Protejarea acestui patrimoniu trebuie, prin urmare, să includă apărarea dreptului acestor comunități străvechi de a rămâne, de a se închina și de a prospera în țările lor ancestrale. Această responsabilitate este împărtășită de Biserici, de guverne, de cercetători, de instituții culturale și de comunitatea internațională în ansamblu.

Fie ca deliberările dumneavoastră să contribuie la avansarea cunoașterii, la consolidarea dialogului și la reînnoirea angajamentului pentru protejarea vechilor comunități creștine și a patrimoniului din Orientul Mijlociu. Asupra voastră, tuturor - organizatori, cercetători și participanți deopotrivă - să se pogoare îmbelșugatul har și binecuvântarea Atotputernicului Dumnezeu.

Vă dorim toate succesele în importanta voastră misiune.