Neptun Deep: România a spus 'da' gazelor din neptun deep, după demiterea guvernului. cine a spus 'nu' banilor?

Trei oferte refuzate. Un 'acord ferm'. Un cumpărător necunoscut publicului. Prețul și cantitatea - confidențiale. Iar statul recunoaște că nu avea fondurile pregătite.

Am în față un răspuns oficial al Administrației Naționale a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale - ANRSPS, primit în urma interpelării mele parlamentare nr. 5674A/2026 adresată Guvernului României, privind exercitarea dreptului de preempțiune al statului asupra gazelor naturale din Neptun Deep.

Pe document scrie 'NESECRET'. Dar exact informațiile esențiale pentru România - cantitatea de gaze, prețul, formula de calcul, perioada contractuală, punctul de livrare și identitatea cumpărătorului - sunt ascunse sub mențiunea 'strict confidențial'.

Din răspuns rezultă că OMV Petrom a transmis patru oferte către statul român:

13 decembrie 2024;

22 aprilie 2025;

23 decembrie 2025;

8 mai 2026.

Primele trei oferte au fost refuzate. Cea de-a patra a fost acceptată.

Oferta acceptată a fost înregistrată la 8 mai 2026, la trei zile după ce Parlamentul demisese Guvernul Bolojan prin moțiunea de cenzură din 5 mai 2026. Guvernul demis mai putea îndeplini numai actele necesare administrării treburilor publice, fără a promova politici noi.

Nu afirm că acest fapt determină automat nelegalitatea operațiunii. Dar statul este obligat să explice dacă asumarea unei achiziții de gaze naturale, cu posibile obligații financiare majore și multianuale, reprezenta simpla administrare a treburilor publice sau o decizie strategică ce depășea mandatul limitat al unui Guvern demis!

ANRSPS arată că, la 14 mai 2026, statul și-a manifestat acordul pentru exercitarea preempțiunii, iar la 20 mai a fost reconfirmat 'acordul ferm'. Decizia a făcut obiectul aprobării prim-ministrului și avizării viceprim-ministrului, ministrului energiei, secretarului general al Guvernului și președintelui ANRSPS.

Dar unde erau banii?

În același răspuns oficial, ANRSPS afirmă: 'ANRSPS nu avea fonduri bugetare disponibile pentru achiziția cantităților oferite.'

Instituția justifică situația prin 'caracterul intempestiv' al vânzărilor declanșate de titularul acordului petrolier.

Tot ANRSPS spune că a comunicat Guvernului, Ministerului Energiei și Ministerului Finanțelor necesitatea alocării banilor 'ca efect al acceptării vânzării'.

Această formulare ridică o întrebare imposibil de ocolit:

Statul român a acceptat ferm să cumpere gazele înainte de a avea finanțarea necesară?

Dacă răspunsul este afirmativ, cine trebuia să acorde banii?

Cine a aprobat sau a refuzat finanțarea?

A existat o viză de control financiar preventiv?

Au fost rezervate creditele bugetare și creditele de angajament?

A fost semnat contractul?

A fost plătit prețul?

Au fost cumpărate efectiv gazele sau România a rămas numai cu un 'acord ferm' pe hârtie?

În spatele ofertei exista un cumpărător concret!

Răspunsul ANRSPS confirmă că instituția cunoaște identitatea sau tipul entităților terțe interesate de respectivele cantități de gaze, dar refuză să comunice această informație publicului.

Mecanismul preempțiunii presupune existența unei tranzacții negociate cu un terț. Contractul acelui cumpărător este suspendat până când statul decide dacă intră în locul său, în această speță termenul fiind 7 zile!

Dacă statul acceptă valabil oferta, vânzarea se consideră încheiată cu statul român. Dacă statul refuză sau nu își finalizează exercitarea dreptului, contractul cu terțul poate începe să producă efecte.

Prin urmare, România trebuie să afle:

Cine era cumpărătorul inițial?

Ce cantitate urma să primească?

La ce preț?
Pentru câți ani?

Ce s-a întâmplat cu acel contract după 'acordul ferm' al statului român?

Dacă statul nu a primit banii, au ajuns gazele din nou la cumpărătorul ținut sub protecția confidențialității comerciale?

Am primit așadar un răspuns care nu închide dosarul, ci îl deschide.

ANRSPS confirmă că au fost întocmite note de fundamentare, analize economice și juridice, referate și rapoarte privind acceptarea sau refuzarea ofertelor.

Mai mult, instituția m-a invitat oficial să consult documentele la sediul său.

Voi da curs acestei invitații și voi solicita acces la toate cele patru dosare, inclusiv la:

ofertele și anexele OMV Petrom;

identitatea terților cumpărători;

cantitățile și prețurile aferente;

analizele economice și juridice;

aprobările și avizele guvernamentale;

situația exactă a fondurilor existente;

solicitările adresate Ministerului Finanțelor;

eventualele refuzuri de finanțare;

documentele privind executarea sau neexecutarea achiziției acceptate.

Nu afirm, înainte de verificarea documentelor, că a fost comisă o ilegalitate.

Dar România nu poate accepta ca una dintre cele mai importante operațiuni privind securitatea sa energetică să fie închisă public prin două formule:

'Nu aveam fonduri' și 'strict confidențial'.

Un drept de preempțiune fără bani pregătiți riscă să fie numai un decor juridic.

Un 'acord ferm' fără dovada finanțării este o contradicție gravă!

Iar o tranzacție strategică în care statul ascunde cantitatea, prețul și cumpărătorul nu poate rămâne în afara controlului parlamentar.

România trebuie să afle dacă a cumpărat gazele din Neptun Deep sau dacă, după ce a spus 'DA', cineva a spus 'NU' banilor.

Iar dacă banii au fost blocați, trebuie să aflăm cine a luat decizia, prin ce document și în beneficiul cui au rămas gazele.

Deputat Macovei Ilie Simona-Elena
Lider al Grupului parlamentar S.O.S. România

28.07.2026