SONDAJ NAȚIONAL CURS Iulie 2026

În contextul actual marcat de tensiuni politice, dificultăți economice și dezbateri privind posibile soluții pentru depășirea blocajului instituțional, CURS a realizat un sondaj de opinie la nivel național pentru a evalua percepția românilor asupra direcției în care se îndreaptă țara, nivelul de încredere în liderii politici și în principalele instituții, opțiunile electorale și atitudinea față de principalele scenarii politice aflate în dezbaterea publică.

Metodologie

Sondajul a fost realizat de CURS în perioada 14-24 iulie 2026, pe un eșantion de 1.108 respondenți cu vârsta de 18 ani și peste, reprezentativ pentru populația adultă rezidentă din România. Eșantionul este probabilist, multistadial și stratificat, iar marja maximă de eroare este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%. Datele au fost culese prin interviuri telefonice asistate de calculator (CATI), validate pe baza celor mai recente date ale Institutului Național de Statistică și ponderate în funcție de structura pe vârste a electoratului.

Românii consideră în continuare că țara merge într-o direcție greșită

Opt din zece români apreciază că România se îndreaptă într-o direcție greșită, în timp ce doar 16% consideră că direcția este una bună.

Rezultatul confirmă menținerea unui nivel ridicat de nemulțumire în rândul populației și indică faptul că percepția asupra evoluției țării continuă să fie dominată de pesimism. Comparativ cu ponderea celor care apreciază direcția actuală, diferența este una semnificativă și arată existența unui climat de neîncredere față de evoluția generală a României.

Încrederea în liderii politici rămâne redusă

Niciuna dintre personalitățile politice evaluate nu reușește să obțină un nivel de încredere majoritar. Cel mai ridicat scor este înregistrat de Călin Georgescu, care beneficiază de încrederea a 33% dintre respondenți, urmat de Nicușor Dan cu 30% și George Simion cu 24%. Ilie Bolojan și Sorin Grindeanu sunt creditați fiecare cu 23%, în timp ce Cristian Popescu Piedone obține 18%.

Rezultatele arată că nivelul de încredere acordat clasei politice rămâne redus, iar evaluările negative depășesc în toate cazurile opiniile favorabile. În același timp, gradul redus de notorietate în cazul unor lideri politici, precum Claudiu Târziu, indică faptul că o parte dintre actorii politici aflați în competiție se află încă într-un proces de consolidare a vizibilității publice.

Armata și Biserica se bucură de cea mai mare încredere dintre instituțiile evaluate

Armata continuă să fie instituția care se bucură de cea mai bună imagine în rândul populației, 81% dintre respondenți declarând că au o părere bună sau foarte bună despre aceasta. Biserica ocupă poziția a doua, cu 79%, fiind urmată de Pompieri și SMURD, care înregistrează 66%.
La polul opus se află Guvernul și Parlamentul, care sunt evaluate pozitiv de doar 19%, respectiv 20% dintre respondenți. Justiția, Curtea Constituțională și Președinția înregistrează, de asemenea, niveluri reduse de încredere, ceea ce evidențiază diferența dintre percepția asupra instituțiilor cu rol administrativ și de intervenție și cea asupra principalelor instituții politice ale statului.

AUR se menține pe primul loc în intenția de vot

Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, AUR ar obține 34% din voturile celor care declară că ar merge la urne, fiind urmat de PSD cu 23% și PNL cu 21%. USR este creditat cu 9%, iar UDMR cu 4%. SOS România obține 3%, în timp ce PNRR-Piedone și Acțiunea Conservatoare sunt creditate fiecare cu câte 2%.

Rezultatele indică menținerea unui avantaj consistent pentru AUR, în timp ce competiția pentru locurile următoare rămâne relativ stabilă. Totodată, prezența unor formațiuni politice noi în opțiunile electorale arată că spațiul politic continuă să fie deschis apariției unor noi actori, chiar dacă deocamdată aceștia beneficiază de un sprijin electoral limitat.

Majoritatea românilor resping organizarea alegerilor anticipate

În contextul blocajului politic actual, 58% dintre respondenți declară că nu sunt de acord cu organizarea unor alegeri parlamentare anticipate, în timp ce 33% susțin această variantă.

Rezultatele sugerează că, deși există un nivel ridicat de nemulțumire față de situația actuală, majoritatea populației nu consideră că alegerile anticipate reprezintă soluția potrivită pentru depășirea crizei politice.

Suspendarea Președintelui nu este susținută de majoritatea respondenților

În ceea ce privește scenariul suspendării și demiterii Președintelui României, 57% dintre respondenți declară că nu sunt de acord cu această variantă, în timp ce 31% o susțin.

Datele indică o tendință similară celei observate în cazul alegerilor anticipate. Deși există nemulțumiri consistente față de evoluția politică a țării, majoritatea respondenților nu susțin măsuri care ar conduce la amplificarea instabilității instituționale.

Concluzii

Sondajul CURS evidențiază menținerea unui nivel foarte ridicat de nemulțumire cu privire la direcția în care se îndreaptă România. Percepția asupra evoluției țării rămâne predominant negativă, iar acest climat se reflectă atât în nivelul redus de încredere acordat liderilor politici, cât și în evaluarea principalelor instituții politice ale statului.

În același timp, rezultatele arată că încrederea populației se concentrează în continuare asupra instituțiilor asociate cu siguranța și intervenția publică, precum Armata, Biserica și Pompierii, în timp ce Guvernul, Parlamentul și celelalte instituții politice beneficiază de niveluri semnificativ mai reduse de apreciere.

În plan electoral, AUR își consolidează poziția de principală opțiune de vot, în timp ce PSD și PNL rămân principalele formațiuni aflate în competiția pentru următoarele poziții. Totodată, sondajul evidențiază apariția unor formațiuni politice noi, care încep să fie prezente în opțiunile unei părți a electoratului.

Deși nemulțumirea față de situația actuală este evidentă, majoritatea românilor nu susțin soluții politice care ar presupune accentuarea instabilității, precum organizarea alegerilor anticipate sau suspendarea Președintelui României. Rezultatele sugerează existența unei dorințe de stabilitate, însă în cadrul mecanismelor democratice obișnuite și fără generarea unei noi perioade de incertitudine politică.