STB, adusă în pragul insolvenței după ani de acumulare a datoriilor

STB a ajuns la obligații financiare de aproximativ 1,75 miliarde de lei și la sute de milioane de lei reprezentând dobânzi și penalități. După ani în care aceste datorii s-au acumulat, administrația Capitalei anunță declanșarea procedurii de insolvență ca soluție pentru gestionarea situației.

Insolvența nu rezolvă însă automat cauzele care au generat această criză financiară, ea reprezintă mai degrabă recunoașterea unei probleme acumulate în timp la cea mai mare companie de transport public din București.

Primarul general a declarat că municipalitatea nu mai dispune de resurse suficiente pentru acoperirea datoriilor și penalităților acumulate. În acest context, bucureștenii au dreptul să primească explicații clare privind modul în care s-a ajuns aici: cine a luat deciziile financiare, cum au fost aprobate bugetele, de ce obligațiile fiscale au rămas neachitate și ce măsuri au fost luate pentru prevenirea acumulării acestor datorii?

Insolvența nu trebuie să devină un mecanism prin care responsabilitatea administrativă este ascunsă în spatele unei proceduri juridice. Ea trebuie însoțită de transparență, de o analiză a deciziilor care au condus la această situație și de asumarea responsabilității pentru măsurile luate sau întârziate.

Înainte de prezentarea publică a unui plan clar de redresare financiară, administrația a propus majorarea prețului unei călătorii de la 3 la 5 lei. O astfel de măsură ridică întrebări legitime privind prioritățile administrației, înainte de creșterea costurilor suportate de călători, trebuie explicat modul în care au fost gestionate resursele existente, ce cheltuieli pot fi eficientizate și ce măsuri de reformă sunt propuse.

Pentru bucureștean, o majorare de aproape două treimi a prețului unei călătorii trebuie să fie însoțită de o îmbunătățire vizibilă a calității serviciului public. În prezent, transportul public se confruntă în continuare cu probleme precum vechimea unei părți importante a parcului circulant, infrastructură de tramvai degradată, reclamații privind curățenia și întârzieri frecvente.

Potrivit datelor publice disponibile, STB a înregistrat în anul 2025 peste 12.700 de reclamații și un număr mult mai redus de mesaje de apreciere. Aceste cifre indică necesitatea unor măsuri concrete pentru creșterea calității serviciilor și recâștigarea încrederii călătorilor.

La 21 iulie, Consiliul General al Municipiului București a aprobat mandatul pentru declanșarea procedurii de insolvență. Această decizie nu trebuie privită ca o reformă în sine, ci ca începutul unui proces care trebuie să ducă la reorganizare, eficientizare și responsabilitate financiară.

Din totalul datoriilor estimate la aproximativ 1,75 miliarde de lei, o parte semnificativă reprezintă obligații către bugetul de stat, iar alte sute de milioane de lei sunt aferente dobânzilor și penalităților. Aceste costuri suplimentare nu au contribuit la dezvoltarea transportului public, ci reprezintă consecința întârzierii achitării obligațiilor financiare.

În anul 2025, STB a avut venituri totale de aproximativ 1,88 miliarde de lei, dintre care o parte importantă a provenit din compensații acordate din bugetul public și din diferențe de tarif. Cu toate acestea, compania a înregistrat în continuare obligații restante semnificative. Situația arată că problema nu ține doar de nivelul finanțării publice, ci și de modul în care resursele au fost administrate.

Achiziția și introducerea unor vehicule noi pe anumite trasee reprezintă un pas necesar, dar nu poate compensa singură problemele structurale ale companiei. STB utilizează încă vehicule cu vechime mare, iar modernizarea transportului public trebuie să includă atât investiții, cât și o administrare financiară eficientă.

Responsabilitatea pentru situația actuală nu aparține angajaților care asigură zilnic funcționarea transportului public: șoferi, vatmani, mecanici și personal de exploatare. Analiza trebuie să vizeze deciziile luate de conducerile succesive ale companiei, consiliile de administrație, autoritatea de transport și administrațiile care au aprobat strategiile și bugetele de funcționare. Insolvența poate permite reorganizarea activității și gestionarea datoriilor, dar nu poate elimina necesitatea unei evaluări a deciziilor care au dus la această situație. Înainte de orice nouă majorare de tarif, administrația trebuie să prezinte public evoluția datoriilor, costurile generate de penalități, situația cheltuielilor de conducere, contractele importante și măsurile concrete de redresare.

STB nu trebuie să devină un exemplu de transferare a costurilor unei administrări defectuoase către cetățeni. Redresarea companiei trebuie să însemne mai multă transparență, responsabilitate managerială și servicii de transport public care să răspundă așteptărilor bucureștenilor.

Raisa Enachi,
Deputat de Vaslui

24 iulie 2026