Precizări privind redenumirea unor lucrări în expoziția

'RomanIA - Reprezentarea identitară a portului popular în artă'

Muzeul Național de Artă al României face următoarele precizări în legătură cu informațiile apărute în spațiul public referitoare la o presupusă intervenție a Ministerului Culturii privind modificarea denumirii sau a modului de prezentare a lucrării 'Țiganca de la Ghergani', de Nicolae Grigorescu, parte din colecția permanentă a muzeului:

Ministerul Culturii nu a avut nicio implicare în schimbarea denumirii lucrării și nu a existat nicio solicitare sau intervenție în acest sens din partea vreunui reprezentant al Ministerului Culturii. Orice afirmație contrară este o dezinformare care nu corespunde realității.

Deciziile curatoriale referitoare la modul de prezentare și contextualizare a lucrărilor din cadrul expoziției temporare 'RomanIA - Reprezentarea identitară a portului popular în artă' (21.11.2025-15.03.2026) au aparținut exclusiv MNAR. Expoziția a avut un caracter critic și interogativ, a lansat o dezbatere națională asupra modalităților istorice de constituire, de reprezentare și de gestionare vizuală a identității naționale, cu ecouri pozitive din partea publicului numeros și a presei, dar și a publicațiilor de specialitate. Expoziția a pus laolaltă, cronologic, diverse reprezentări succesive ale portului popular românesc în diferite regimuri politice, între secolele XVI și XXI. Curatorii expoziției au extins această analiză și asupra reprezentării portului popular în țările vecine (cu exemple din Ucraina, Bulgaria), dar și asupra minorităților naționale locale maghiare, germane și în mod special asupra reprezentării romilor, în raporturile acestora cu portul popular național, pe parcursul secolelor XIX și XX.

Dată fiind actualitatea și complexitatea acestei teme pentru societatea noastră, MNAR a apelat la consultarea unor specialiști cu expertiză în reprezentarea romilor. Sociologul rom Adrian-Nicolae Furtună explică într-una dintre etichetele extinse ale acestei expoziții:

'Romii nu se numesc pe ei înșiși în limba romani 'țigani', ci romi. Termenul 'țigan' are o încărcătură traumatică, chiar dacă ea nu este conștientizată uneori chiar de romii înșiși, iar alteori de membrii populației majoritare. În momentul în care romii au avut pentru prima oară în istoria României ocazia de a-și afirma identitatea culturală, au folosit termenul 'rom'. În limbajul contemporan se folosește cuvântul 'rom'. Romii au fost păstrători importanți ai portului tradițional românesc, contribuind la conservarea și promovarea acestuia.'

Pentru expoziția temporară 'RomânIA', MNAR a propus veritabile interogații adresate publicului, sub forma titlurilor și etichetelor extinse, care subliniau apartenența etnică a persoanelor din reprezentările artistice, purtătoare de haine populare românești și totodată de identitate romă. Astfel erau relevate ajustările și tensiunile inerente dintre apartenența etnică și identitatea națională, o problemă extrem de prezentă și la ora actuală, uneori exploatată cultural, social și mai ales politic.

'Chiar dacă vine la patru luni de la închiderea expoziției, dezbaterea actuală demonstrează că demersul curatorial inițiat de MNAR, de confruntare a tradiției și a modernizării (la nivelul reprezentărilor, al discursurilor, al terminologiei, al imaginarului) a atins sensibilități reale și a declanșat resorturi extrem de relevante ale psihicului colectiv, ceea ce confirmă plasarea instituției noastre în miezul problematic al evoluției societății. Repetăm că Ministerul Culturii nu a intervenit niciodată și în nici un fel în deciziile curatoriale MNAR, iar în expunerea permanentă, toate lucrările din patrimoniul MNAR își păstrează titlurile originale, consacrate', declară Erwin Kessler, managerul general al MNAR.