PNRR - Cronica unei oportunități europene compromise de incompetența guvernărilor succesive

România se apropie de finalul perioadei de implementare a Planului Național de Redresare și Reziliență, iar partidele care au guvernat țara încearcă din nou să ascundă adevărul în spatele unor conferințe de presă triumfaliste.

PNRR trebuia să reprezinte cea mai mare oportunitate de modernizare a României de după aderarea la Uniunea Europeană. Trebuia să aducă spitale moderne, căi ferate, autostrăzi, școli renovate, administrație digitalizată, energie sigură, companii de stat profesionist conduse și servicii publice apropiate de standardele europene.

În schimb, după ani de guvernare PSD, PNL, USR și UDMR, România a ajuns să alerge contra cronometru pentru a salva proiecte întârziate, reforme blocate și miliarde de euro puse în pericol prin incompetență politică.

Planul României a avut inițial o valoare de aproximativ 28,5 miliarde de euro, formată din granturi și împrumuturi europene. Investițiile și reformele trebuie finalizate în intervalul stabilit prin Mecanismul european de redresare și reziliență, iar data de 31 august 2026 reprezintă termenul-limită pentru îndeplinirea măsurilor asumate.

Nu Uniunea Europeană a blocat proiectele. Nu funcționarii europeni au numit conduceri politice în companiile de stat și nu Comisia Europeană a amânat reformele administrației, ale salarizării publice sau ale sistemului fiscal.

Responsabilitatea aparține guvernelor României și partidelor care le-au compus.

Ani la rând, PSD și PNL au tratat PNRR ca pe un instrument de propagandă și ca pe o sursă de contracte.

USR și-a revendicat paternitatea Planului, dar refuză să-și asume erorile de concepție, termenele nerealiste și lipsa unor mecanisme eficiente de implementare.

UDMR a participat la guvernare și la împărțirea instituțiilor, dar astăzi încearcă să se prezinte ca simplu spectator.

Toți au fost la putere. Toți au avut miniștri. Toți au numit secretari de stat, șefi de agenții și responsabili de proiecte. Prin urmare, toți trebuie să răspundă.

Comisia Europeană a aprobat în mai 2026 evaluarea preliminară pozitivă pentru cea de-a patra cerere de plată, constatând îndeplinirea a 38 de jaloane și 24 de ținte.

Acest lucru demonstrează că finanțarea europeană poate fi atrasă atunci când obligațiile sunt respectate. Demonstrează însă și că fiecare întârziere, fiecare numire politică și fiecare reformă mimată poate amâna sau reduce plățile către România.

Guvernanții prezintă orice tranșă încasată drept un succes extraordinar, dar evită să discute despre proiectele eliminate, despre sumele reduse prin renegocieri, despre reformele amânate și despre investițiile care nu mai pot fi terminate la timp.

Renegocierea PNRR nu poate deveni un paravan pentru incapacitatea administrativă. Nu orice proiect scos din Plan reprezintă o 'salvare'. Uneori reprezintă pur și simplu recunoașterea faptului că statul român nu a fost capabil să îl realizeze.

Din punct de vedere economic, consecințele sunt dramatice.

Comisia Europeană estimează că economia României va crește cu numai 0,1% în 2026 și arată că investițiile finanțate din fonduri europene sunt printre puținele elemente care mai susțin activitatea economică.

După încheierea Mecanismului de redresare, investițiile publice sunt prognozate să încetinească. Prin urmare, ratarea proiectelor din PNRR nu înseamnă doar pierderea unor bani europeni, ci și reducerea creșterii economice viitoare.

Orice miliard neabsorbit înseamnă mai puține spitale, mai puține școli și mai puțină infrastructură. Înseamnă contracte mai puține pentru firmele românești, locuri de muncă mai puține și venituri fiscale mai mici.

Înseamnă că investițiile vor trebui realizate ulterior din bugetul național, adică din taxe, împrumuturi și dobânzi plătite de cetățeni.

Aceasta este dimensiunea economică a eșecului.

Dimensiunea instituțională este la fel de gravă. PNRR a arătat că administrația românească rămâne fragmentată, politizată și incapabilă să urmărească riguros proiecte complexe. Ministerele pasează responsabilitatea, autoritățile schimbă regulile în timpul procedurilor, avizele întârzie, licitațiile sunt contestate, iar conducerile instituțiilor se modifică de fiecare dată când se schimbă echilibrul politic.

În timp ce alte state europene au folosit fondurile de redresare pentru digitalizare, tranziție energetică și infrastructură strategică, România continuă să consume energie politică pentru negocierea funcțiilor.

Dimensiunea europeană nu poate fi ignorată. Apartenența la Uniunea Europeană nu înseamnă doar dreptul de a solicita fonduri. Înseamnă obligația de a respecta jaloane, termene, reguli de transparență și criterii de performanță.

A critica incompetența Guvernului nu înseamnă a critica Uniunea Europeană. Dimpotrivă, înseamnă a apăra dreptul României de a beneficia integral și corect de resursele pe care le are la dispoziție ca stat membru.

Solicităm public Guvernului și partidelor care îl susțin sau negociază constituirea viitorului Cabinet:

- publicarea situației complete a fiecărui jalon și a fiecărei ținte restante;

- prezentarea proiectelor eliminate sau diminuate în urma renegocierilor;

- indicarea sumelor efectiv încasate, a celor aflate în evaluare și a celor care riscă să nu mai fie accesate;

- stabilirea răspunderii administrative și politice pentru proiectele întârziate;

- renunțarea imediată la numirile politice care compromit reformele privind guvernanța companiilor de stat.

Românii au dreptul să știe cine a întârziat proiectele, cine a blocat reformele și cine răspunde pentru fiecare euro pierdut.

PNRR nu este proprietatea PSD, PNL, USR sau UDMR. Nu este un trofeu electoral și nici un fond de rezervă pentru clientela politică.

PNRR reprezintă bani europeni destinați modernizării României.

Orice sumă pierdută din cauza incompetenței, a orgoliilor sau a intereselor de partid reprezintă o datorie politică față de fiecare cetățean român.

Iar această datorie va trebui plătită de partidele care au guvernat și care încearcă acum, cu o nerușinare greu de egalat, să se prezinte drept salvatoarele unei oportunități pe care tot ele au fost pe punctul să o compromită.

DEPUTAT LÃZÃROI IOAN
Circumscripția electorala nr.35 SUCEAVA