Aproape jumătate dintre jurnaliștii români se confruntă cu burnout, arată un studiu al Fundației Friends For Friends

Peste jumătate sunt expuși frecvent la tragedii și suferință umană, însă 92% spun că sănătatea mintală este puțin sau deloc discutată în interiorul breslei

* Cercetarea 'Jurnaliștii români și sănătatea mintală', realizată în cadrul proiectului Superscrieri al Fundației Friends For Friends, a strâns răspunsurile a 166 de jurnaliști din presa centrală, locală, mainstream și independentă din România, din generații diferite;

* 45% dintre respondenți raportează un nivel ridicat sau foarte ridicat de burnout, iar 54% lucrează săptămânal peste 45 de ore, de aproape 10 ori mai mult decât media națională raportată de Eurostat;

* 55,2% se expun mult și foarte mult la tragedii, accidente, violențe, injustiție sau suferințe umane; Ca urmare a expunerii repetate la traumele și suferințele altor persoane, jurnaliștii pot dezvolta trauma vicariantă sau trauma secundară;

* 70% dintre respondenți au fost în situația de a gestiona un abuz la locul de muncă, cel mai adesea prin discuții cu persoanele apropiate sau prin demisie;

Cercetarea face parte din seria de inițiative Superscrieri, program al Fundației Friends For Friends dedicat susținerii jurnalismului de calitate din România.

București, 16 iulie 2026 - Fundația Friends For Friends (FFFF) publică rezultatele cercetării 'Jurnaliștii români și sănătatea mintală', realizată în cadrul programului Superscrieri. 54% dintre respondenți lucrează săptămânal peste 45 de ore, de aproape 10 ori mai mult decât media națională raportată de Eurostat. 60% dintre jurnaliști spun că au ajuns acasă, zilnic sau de mai multe ori pe săptămână, prea obosiți ca să mai facă treburi gospodărești.

Femeile sunt afectate mai puternic decât bărbații (68% față de 53%), la fel ca jurnaliștii din generațiile mai tinere. 55,2% se expun mult și foarte mult la tragedii, accidente, violențe, injustiție sau suferințe umane. Ca urmare a expunerii repetate la traumele și suferințele altor persoane, jurnaliștii pot dezvolta trauma vicariantă, numită și traumă secundară.

Chestionarul a fost structurat în două module - primul modul a fost inițiat de 379 de respondenți și finalizat de 257, în timp ce al doilea modul a fost început de 168 de persoane și completat de 166. În total, 166 de persoane au completat formularul până la final, jurnaliști din generații diferite, din presa centrală și locală, mainstream și independentă, cu niveluri diferite de responsabilitate în redacție, în perioada martie-aprilie 2025.

Rezultatele sondajului au fost analizate și interpretate de Silvia Porciuleanu, doctorandă în științe politice la Institutul European Universitar din Florența, și Dani Sandu, cercetător în sociologie politică la Universitatea din Fribourg, Elveția.

'Prin proiectele Superscrieri, timp de 15 ani, ne-am apropiat de jurnaliști și, inevitabil, am ajuns să privim în culisele muncii importante pe care o fac, inclusiv în partea de sănătate mintală. Am descoperit presiunea emoțională foarte mare la care sunt supuși și, chiar dacă știm că asta nu se întâmplă doar în jurnalism, am înțeles diferențele față de alte meserii. Această cercetare este un prim pas care își propune să mapeze raportarea jurnaliștilor români la tema sănătății mintale și să deschidă o discuție despre costurile nevăzute din spatele fiecărui material care ne zguduie sau ne deschide noi perspective. Am căutat să înțelegem care este impactul general pe care sănătatea mintală a jurnaliștilor îl poate avea în întreg mediul informațional de care depinde sănătatea noastră, ca societate, dar și viitorul acestei profesii, mai ales în contextul presiunilor și schimbărilor din ultimii ani. Ne dorim ca, citind acest raport, atât jurnaliștii, cât și publicul larg, să fie mai deschiși către ce înseamnă grija pentru sănătatea mintală. Sperăm și că acest demers să reprezinte fundația unor viitoare inițiative concrete în această direcție', declară Alexandra Cantor, directoare executivă a Fundației Friends For Friends.

45% dintre jurnaliști se confruntă cu un grad ridicat sau foarte ridicat de burnout, iar 40% se confruntă cu un nivel moderat. Generațiile mai tinere sunt afectate mai puternic, cu niveluri de burnout cu aproximativ 10% mai ridicate decât cele înregistrate de jurnaliștii de peste 45 de ani.

Cercetătorii pun diferența pe seama instabilității financiare și a schimbărilor mai dese cu care se confruntă cei aflați la început de carieră, față de stabilitatea și experiența acumulată de generațiile mai în vârstă. Cei mai frecvenți factori de stres țin de condițiile de muncă: presiunea termenelor limită (63%), programul încărcat și imprevizibil (62%) și veniturile (62%). Jurnaliștii din presa independentă resimt cu 12% mai mult stres legat de activitatea jurnalistică.

Cercetarea arată și o expunere ridicată la abuzuri. 70% dintre respondenți au trecut prin situații de acest tip la locul de muncă. Cele mai frecvente situații raportate sunt legate de condițiile de muncă. Jurnaliștii au indicat că suprasolicitarea din partea superiorilor (56%), orele suplimentare neplătite (55%), dar și abuzurile de putere (47%) sunt comune în activitatea lor profesională. Abuzurile emoționale la locul de muncă s-au numărat, de asemenea, printre cele mai frecvente situații la care jurnaliștii au asistat, principalele abuzuri fiind violența verbală la locul de muncă (51%), ridiculizarea (48%), manipularea (47%) și umilirea (41%).

Cea mai comună formă de gestionare a abuzurilor este discuția cu persoane apropiate, urmată de demisie. Doar 11% au apelat la consiliere psihologică pentru gestionarea abuzurilor, iar sub 2% au raportat abuzul către autorități.

Jurnaliștii sunt motivați în principal de vocație și de rolul lor în societate. 83% spun că sunt mândri să fie jurnaliști, 81% spun că principalul motiv pentru care continuă este impactul social și 79% experimentează satisfacție profesională în raport cu ideea că fac ceva important. În același timp, jurnaliștii nu se simt suficient recunoscuți. Doar 13% cred că publicul are încredere în ei.

'O bună parte din felul în care funcționează democrația în România se bazează pe capacitatea de muncă a oamenilor din presă. Ei trebuie să vegheze la buna funcționare a instituțiilor și la buna informare a cetățenilor care votează. În momentul de față ne bazăm pe disponibilitatea lor de a face această muncă bine, independent și rapid pe bani puțini și cu costuri personale reale. Calitatea informației pe care o consumăm ca cetățeni are un cost uman pe care de obicei nu-l vedem, iar acesta este sănătatea mintală a acestor oameni și a familiilor lor. Ce m-a frapat nu a fost o singură cifră dramatică, ci o tensiune: jurnaliștii se declară mai motivați și mai plini de energie decât populația generală și, în paralel, raportează niveluri mari de epuizare și de cinism față de propria muncă. Entuziasmul și sentimentul lor ca au o misiune importantă funcționează aici aproape ca un anestezic, îi ține motivați în profesie și, în același timp, îi face să-și minimalizeze sau ignore propria uzură. Epuizarea nu apasă egal. Efectele sunt resimțite mai tare de femei, de generațiile tinere și de presa locală, exact cei de care depinde cel mai mult viitorul profesiei', declară Dani Sandu, cercetător în sociologie politică la Universitatea din Fribourg, Elveția.

Comportamentele de risc, precum consumul de tutun, alcool și droguri, sunt adesea utilizate ca mecanisme de gestionare a stresului. Deși consumul zilnic de alcool și droguri rămâne redus (6,3%, respectiv 1,9%), consumul de țigări este de 33,6%, aproape dublu față de media națională, care în 2019 era de 17%.

Sprijinul instituțional pentru sănătatea mintală a jurnaliștilor rămâne limitat. Doar 12,6% dintre respondenți au beneficiat de cursuri sau sesiuni de informare organizate de angajator despre efectele psihologice ale expunerii constante la tragedii, violență sau suferință umană, iar 92% spun că echilibrul emoțional și sănătatea mintală sunt puțin sau deloc discutate în interiorul breslei. În același timp, peste jumătate dintre jurnaliști (57,5%) au apelat, la un moment dat, la suport psihologic de specialitate, un procent mult peste media națională.

'Rezultatele raportului ne arată că, în spatele presei, unul dintre pilonii democrației, se află oameni care sunt, de multe ori, suprasolicitați și plătiți mult prea puțin. Și, cu toate acestea, presa continuă să ofere jurnalism de calitate, bazându-se în mare parte pe pasiunea oamenilor care lucrează în domeniu. Însă trebuie să ne întrebăm în ce măsură pasiunea jurnaliștilor pentru munca lor poate compensa lipsurile jurnalismului din România. Dacă unele probleme sunt sistemice, de multe ori există și dificultăți la nivel intern, precum abuzuri din partea superiorilor, dar și lipsa de sprijin din partea colegilor. Jurnaliștii ar putea beneficia de mai mult sprijin în interiorul breslei. Sunt necesare rețele informale, asociații și evenimente care să aducă împreună jurnaliștii care lucrează în condiții similare și să încurajeze crearea unei comunități. Cu toate acestea, aceste activități nu înlocuiesc ajutorul specializat și trainingurile legate de sănătatea mintală, care să abordeze problemele cu care jurnaliștii se confruntă pe teren și pentru care este necesar sprijin financiar. În final, pentru cei din afara presei, raportul arată doar o mică parte dintre problemele cu care se confruntă jurnaliștii. Este important să fim conștienți de această situație atât atunci când avem în jurul nostru persoane apropiate care lucrează în domeniu, cât și în fiecare zi, atunci când urmărim presa din România,' declară Silvia Porciuleanu, doctorandă în științe politice la Institutul European Universitar în Florența.

Situația socială actuală aduce schimbări în modul în care jurnaliștii își desfășoară activitatea. Inteligența artificială și social media sunt considerate factori de risc în acest sens de peste 88% dintre jurnaliști. Peste 90% dintre respondenți consideră că, în perioada următoare, presiunile asupra jurnaliștilor vor fi mari și că aceștia vor fi expuși riscului de burnout, ceea ce sugerează un nivel crescut de anxietate cu privire la viitor.

***

Despre Superscrieri, programul Fundației Friends For Friends (FFFF.RO):

Superscrieri este tributul pe care din 2011 îl aducem autorilor care, prin forța scriiturii lor, prin originalitate, onestitate și curaj încă ne mai spun poveștile care contează. Autorilor care cred în forța cuvântului bine ales, ne arată cum stau de fapt lucrurile, ne scapă de prejudecăți și stereotipuri, ne emoționează, ne îmbogățesc, ne feresc de fake news. Lor le dedicăm, cu recunoștință, premiile, bursele și seminariile Superscrieri.